Peste o sută de fete minore devin mame, în fiecare an, în Sălaj. Statisticile arată că, până la vârsta majoratului, multe dintre ele au doi sau chiar trei copii.

Conform datelor prezentate joi, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, de către directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Ligia Marincaş, din 2019 încoace numărul mamelor minore a trecut de 100 în fiecare an. Circa 8 din 100 de nou-născuți au mame minore.

În perioada ianuarie -martie 2024, în Sălaj s-au înregistrat în total 415 nașteri. Dintre acestea, 8,19% sunt nașteri la mame minore. În cele 3 luni, 34 de tinere au devenit mame înainte de vârsta majoratului, 13 dintre ele fiind din mediul urban și 21 din mediul rural. Alarmant este că 5 dintre ele nu aveau 15 ani împliniți când au născut, iar 29 aveau între 15 și 17 ani. În 4 situații, mama minoră era deja la cel de-al doilea copil.

Raportul DSP Sălaj arată că 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală. Cele mai multe renunță să mai meargă la cursuri înainte de sarcină. Mai mult, una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la şcoală, iar 75% dintre gravidele şi mamele minore au renunţat la şcoală în gimnaziu.

De asemenea, 40% dinte gravidele sau mamele minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepţia medicinii de familie, pe durata sarcini.
80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au folosit nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informaţii despre utilizarea acestora.
Pe de altă parte, 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoştinţe care au născut la o vârstă sub 18 ani, 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, iar două din 10 mame minore au mai mult de un copil.
Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21-22 de ani, venitul mediu al familiilor mamelor minore fiind de 1.160 lei pe lună, iar aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei şi doar 12% peste 2.000 lei, arată datele oficiale.
“Sarcina, dar mai cu seamă parentalitatea în perioada adolescenţei are costuri sociale şi economice ridicate, costuri legate de sănătate, alocaţii sociale sau chiar infracţionalitate. Părăsirea timpurie a şcolii, din cauza sarcinii şi naşterii copilului, împiedică finalizarea unor cicluri de învăţământ pentru dobândirea unei profesii, făcând mai dificilă, ulterior, găsirea unui loc de muncă. Şomajul şi, implicit, sărăcia vor afecta, în consecinţă, această categorie de persoane şi copiii lor. Cercetările au evidenţiat faptul îngrijorător că fenomenul este ciclic, acesta reproducându-se în cadrul aceleiaşi familii, de la o generaţie la alta, cu tot cortegiul de precaritate economică, socială şi în materie de sănătate ce-l însoţeşte”, punctează raportul DSP Sălaj.

Problema este una complexă, iar autoritățile nu au pârghii suficiente pentru a combate fenomenul, reiese din același studiu.

“Adolescentul, în general, nu constituie o prioritate în documentele strategice ce privesc sănătatea reproducerii. Politica de monitorizare şi evaluare a strategiei pentru sănătatea femeii şi a copilului şi a programului de planificare familială nu include indicatori privind sănătatea reproducerii la adolescent.
Nu există, în prezent, o delimitare clară a rolului diferitelor autorităţi şi o corelare a atribuţiilor acestora, nici standarde pentru consilierea adolescentului, în general, şi a celui dezavantajat social, în mod particular, în domeniul contracepţiei, iar responsabilităţile în domeniul prevenţiei sarcinilor nedorite sunt imprecis atribuite unui număr mare de categorii de profesionişti (asistenţi comunitari, asistenţi sociali, mediatori sanitari, medici de familie, medici ginecologi, medici cu competenţă de planificare familială, medici din DSP), care însă nu par a fi armonizaţi şi nici să cunoască suficient de bine complementaritatea activităţilor lor.
Există o reducere a numărului profesioniştilor instruiţi în domeniul consilierii adolescentului cu privire la planificarea familială, nu este încurajată şi sprijinită organizarea unor activităţi de formare postuniversitară pe teme specifice adresate profesioniştilor în domeniul sănătăţii reproducerii la adolescenţi, la care să poată participa profesionişti cu o formare de bază diferită (profesori, asistente medicale, moaşe, medici, psihologi, asistenţi sociali şi comunitari) pentru a se realiza armonizarea activităţii”, conchide documentul.

sursa foto: Raport DSP Sălaj

Post Views: 724