Si-a adus aminte odata, odata, demult, ca Stefan cel Mare crestea in Modova sa cirezi de vite si mai ales de boi pe care le exporta in toata Europa. In schimbul animalelor obtinea arme si bronz pentru tunuri ori pentru varfurile de sageti, arme cu care isi apara mosia. Si-a adus aminte Sorin Romocea, din Benesat, de acest fenomen si in gand si-a pus sa-si intremeze o ferma de vaci. Asta in vremea adolescentei sale. Numai ca momentul potrivit intarzia sa se iveasca. Dar cum Dumnezeu ii face cuib si la barza chioara, intr-o buna zi, bunica lui Sorin dinspre tata, Rozalia Romocea, pregatindu-se pentru cele vesnice, i-a daruit nepotului o vacuta si un vitel, lasandu-i cu limba de moarte porunca sa nu vanda animalele, pana s-or prapadi ele de moarte buna. Era in… secolul trecut, mai exact in anul 1998. Pastrand cu sfintenie porunca bunicii, nepotul s-a apucat sa construiasca in locul vechii poiecioare un grajd modern in care sa creasca si sa vietuiasca mult mai multe vite. Usor n-a fost, mai ales ca sprijin ii era doar sotia sa Daniela. Cu amaraciune a constatat Sorin Romocea ca numarul de animale din Benesat si nu numai, scade pe zi ce trece si in special cel al bovinelor. Daca in 1990, in satul Benesat erau in jur de 180 de bovine, la ora actuala in cele 208 gospodarii mai exista 30 de bovine plus 12 vaci la gospodaria de la numarul 184,al carei proprietar este actualul primar al comunei Sorin Romocea. Din vaca si din vitica bunicii a prins radacini micro ferma zootehnica a primarului. Opt vaci sunt cu lapte, doua sunt juninci si doi vitei inca se mai zbenguiesc la ugerul mamelor. Toate animalele sunt din rasa Baltata Romaneasca. Este o rasa mixta, cu galben, precum Baltata Germana, cu care fermierul intentioneaza sa-si populeze in continuare ferma. „As vrea sa ajung macar la 20 de capete de animale si sper ca intr-un an sa reusesc”. Dragostea pentru animale a lui Sorin Romocea nu-i de azi, de ieri si se pare ca nici nu se va stinge in curand. Cu toate ca in comuna Benesat nu exista un centru de colectare a laptelui, primarul Romocea insista sa-si extinda ferma de vaci pentru lapte. Deocamdata laptele este livrat in sat, pe cont si cand abonatii primesc pensiile ori alte retributii se fac deconturile. Ferma zootehnica a primarului functioneaza cu statut de PFA (persoana fizica autorizata). Cu toate acestea, proiectul sau depus pentru acordarea de sprijin pentru fermele de subzistenta nu are nici o sansa de a deveni eligibil., pentru simplul motiv ca fermierul este si…primar. „Poate pentru la anu’ voi trece ferma pe numele sotiei ca si asa ea este sufletul ei”, imi zice dl. primar. La patru dimineata, amandoi sotii Romocea sunt in picioare. O marturisesc vecinii. Chiar daca grajdul este dotat cu aparatura de muls, cu adapatori automate, de lucru este. Un sistem de curatire automata a balegarului si un tanc de racire a laptelui sunt investitii pe lista prioritatilor pentru familia Romocea. Pana una alta, balegarul este curatat cu furca, hranirea se face manual, tesalatul la fel. Si toate aceste operatii in timp record pentru ca cei doi soti sa mai ajunga, in jurul orelor 7.00, si la serviciu. Daca mai vorbim si de cositul manual din timpul verii, pe terenurile pe care coasa mecanica nu poate patrunde, de depozitatul furajelor, de intretinerea celor cinci hectare de fanete pe care le detine familia Romocea, putem afima ca multa sudoare trebuie sa curga de pe fruntile fermierilor pana obtin un litru de lapte, care intre noi fie vorba, la producator nici nu ajunge la valoarea unei jumatati de litru de bere. Oricum, Sorin Romocea nu are de gand sa renunte la zootehnie, chiar daca acest sector, la ora actuala, in Romania pare a fi lasat de izbeliste. Vrea sa demonstreze comunitatii care i-a acordat increderea ca, acolo unde este pasiune si suflet, mai degraba sau mai tarziu vor exista si roade pe masura. Si, mai ales, vrea sa urmeze porunca bunicii Rozalia.

Post Views: 82