La inceputul acestei luni, in 8 februarie 2009, s-au implinit 24 de ani de la trecerea intre cei vesnici a artistului emerit Ioan Sima. Nascut (19 decembrie 1898) si format in perioada regimului dualist austro-ungar, este atasat de Budapesta si Viena, unde a studiat cu marele profesor Frolich, dar este legat de pamantul transilvanean si mai ales de satul sau natal, Pericei. Astfel ca intreaga sa opera este un elogiu adus acestor locuri, pictura sa este o expresie a elegantei sufletului, un superb echilibru intre linie si culoare. Treptat, linia a devenit translucida, iar culoarea din ce in ce mai pura. De la primele inceputuri se inregistreaza o evolutie, de la realism catre o simplitate in spiritul impresionismului. Artistul a incercat sa scoata in evidenta latura intrinseca a lucrurilor si aspectul luminos al oamenilor, alimentat de fata interioara a sentimentelor si trairilor profunde. Lucrarile sunt un amestec de tandrete, culoare si lumina, reprezentand momente diferite din viata sa. Astfel ca dorinta de a dona lucrarile si de a constitui o colectie unitara, inchegata pe pamant salajean, il mentine viu peste veacuri in constiinta oamenilor locului, pe care i-a imortalizat in imagini plastic marcate de o suava simplitate si o usoara veneratie spre lumina, menite de a pastra frumusetea atat de efemera si fragila in acelasi timp.