Elevii din Cozla si Soimuseni nu ajung la scoala. De vina nu este nici soferul comod, nici drumul impracticabil, ci Cel de Sus, ca da vreme proasta, si producatorul de automobile cu tractiune pe spate.
La scoala se merge doar cand este vreme buna. Cam aceasta pare sa fie regula in doua din satele apartinatoare comunei Letca – Cozla si Soimuseni, unde microbuzul scolii din centrul de comuna (singura din comuna care are cursuri gimnaziale) ajunge doar atunci cand vremea este suficient de buna pentru a face ca drumul (in panta si extrem de degradat) spre cele doua localitati sa fie practicabil. Situatia ne-a fost semnalata de parintele a doi copii din Cozla care fac – sau ar trebui sa faca – zilnic naveta la Letca si care sustine ca, cel putin in acest an, de cand a inceput scoala, microbuzul a venit dupa elevii din localitate doar in doua sau trei zile in care a fost vreme mai buna si drumul uscat. In rest, in special in zilele in care a nins ori s-a format polei, mijlocul de transport a ajuns doar pana la o distanta de aproximativ trei kilometri de sat. Parintele sustine ca de vina pentru aceasta situatie n-ar fi numai drumul rau, ci si soferul microbuzului, care „nu urca din comoditate, pentru ca e pensionar”.
De cealalta parte, directorul scolii din Letca, Vasile Pop, ne-a declarat ca „n-a fost rea intentie nici din partea soferului, nici din partea nimanui” si ca substratul nemultumirii parintelui din Cozla ar fi, de fapt, o problema de ordin personal (acesta si-ar dori, se pare, postul de sofer pe microbuzul scolii). Directorul a admis, insa, ca situatia este reala, si ca in cateva zile de la reluarea cursurilor copiii din Cozla si Soimuseni nu au fost adusi la scoala. „In cateva zile, o parte din copii au coborat pe jos pana unde a putut ajunge microbuzul”, a mai adaugat Vasile Pop, explicand ca soferul comunica permanent cu elevii prin intermediul telefoanelor mobile.
Am incercat sa intelegem si de ce Primaria Letca lasa acest drum in starea in care este. Atat primarul Petru Cozma, cat si viceprimarul Vasile Dolha n-au putut fi gasiti ieri in primarie, iar telefoanele lor mobile au fost inchise. Un functionar din primarie a tinut, totusi, sa ne asigure ca „drumul nu-i chiar asa de rau” si ca, de fapt, microbuzul n-a putut urca deoarece „are tractiune pe spate. Si doar stiti cum e cu tractiunea pe spate!”.
Ca o fi de vina drumul, ca la mijloc o fi tractiunea microbuzului sau soferul, cert este ca accesul la educatie al acestor copii este limitat, fara ca ei sa aiba vreo vina sau vreun cuvant de spus in aceasta privinta. Si cata vreme autoritatile vor continua sa considere problema drept una minora, sansele de rezolvare sunt nule.
„Eroii” acestei intamplari sunt, potrivit directorului Vasile Pop, cinci elevi cuprinsi in clasele a V-a si a VI-a si sapte din clasele VII – VIII. Distanta dintre domiciliul lor si scoala este de aproximativ opt kilometri.

Post Views: 69