Statul nu poate fi obligat sa deconteze din bani publici, respectiv Fondul national unic de asigurari de sanatate, serviciile asigurate de comerciantii privati care asigura unele servicii medicale private de urgenta, potrivit unei decizii a Curtii Constitutionale.
Curtea Constitutionala a fost sesizata cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolelor 91, 94 si 95 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, exceptie ridicata de SC Uman Serv SRL din Ramnicu Valcea in dosarul nr. 473/46/2008 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Potrivit articolului 91 din Legea 95, „asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile de ambulanta judetene si de cel al municipiului Bucuresti, precum si de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare (SMURD), aflate in structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, a autoritatilor publice locale si a spitalelor judetene si regionale”. Paragraful 7 al aceluiasi articol reglementeaza acordarea asistentei medicale publice de urgenta spitalicesca de spitalele orasenesti, municipale, judetene si regionale aflate in structura Ministerului Sanatatii si/sau a autoritatilor publice locale.
Articolul 94 prevede ca asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile private de ambulanta, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a oricarei alte persoane, cu consimtamantul acestuia.
In cazul pacientilor cu functiile vitale in pericol, spitalele private au obligatia de a acorda gratuit primul ajutor, pana la transferul acestora in conditii de siguranta la un spital public.
Asistenta medicala privata de urgenta este acordata de institutii private, cu respectarea standardelor minime de calitate si de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sanatatii Publice. Potrivit legii, asistenta medicala privata de urgenta include si misiuni de ambulanta aeriana asigurate in baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privati ai acestora.
Autorul exceptiei a reclamat faptul ca aceste texte de lege sunt contrare articolelor 16 alineatul (1) si 45 din Constitutie referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor si libertatea economica, precum si articolului 148 din Constitutie prin raportare la prevederile articolului 87 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prin care se arata ca „(…) ajutoarele acordate de stat, sau cele acordate sub orice forma prin intermediul resurselor statului care distorsioneaza sau ameninta cu distorsionarea concurentei, prin favorizarea anumitor intreprinderi sau furnizori intr-atat incat afecteaza comertul dintre statele membre, sunt incompatibile cu piata comuna”.
Curtea Constitutionala a apreciat ca „acest principiu nu isi gaseste aplicarea atunci cand este vorba de a compara regimul juridic al unor persoane fizice sau juridice de drept privat, cu sau fara scop comercial, cu cel caruia ii sunt supuse institutiile publice, ca persoane juridice infiintate prin acte de putere sau de dispozitie ale autoritatilor publice centrale sau locale in scopul realizarii unor actiuni fara caracter comercial sau pentru indeplinirea unui serviciu public nepatrimonial”.
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 45 din Constitutie, Curtea a constatat ca, potrivit acestui text de lege, libertatea economica este garantata, dar nu absoluta, legiuitorul fiind liber sa stabileasca limitele si conditiile desfasurarii acesteia, atat pentru a asigura o anumita disciplina economica, dar si in functie de situatiile specifice avute in vedere. Curtea a constatat ca acestea „nu impiedica persoanele interesate sa initieze si sa desfasoare o activitate comerciala prin asigurarea unor servicii medicale private de urgenta si nici nu creeaza discriminari intre persoane aflate in situatii identice”.
„Singura limitare care poate fi pusa in discutie este doar aceea a imposibilitatii serviciilor private de urgenta de a incheia un contract cu casele de asigurari de sanatate in vederea decontarii asistentei medicale acordate. Curtea apreciaza insa ca, in acest caz, nu se poate vorbi de o veritabila restrangere a dreptului de a desfasura o activitate economica, de vreme ce aceasta libertate nu impune statului sustinerea ori decontarea serviciilor asigurate de comerciantii privati din bani publici, asa cum este Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate”, a decis Curtea Constitutionala.
Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate invocata, decizia fiind salutata de Ministerul Sanatatii care a considerat ca asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca trebuie organizata pe structurile statului care colaboreaza intre ele, cum ar fi SMURD Serviciile de Ambulanta, pompierii si inspectoratele pentru situatii de urgenta.

Post Views: 64