Desi sunt 20 de ani de democratie in tara noastra, comunismul si-a lasat amprenta asupra multora dintre romani, in menta-litate, in comportament, in retinerea de a se afirma. Lasand la o parte mostenirile materiale, cum ar fi constructiile incepute care arata la fel, reteaua de cai ferate care este aceeasi de doua decenii si multe altele, ramane partea psihologica, de atitudine, care se observa la persoanele de varsta a doua si a treia. Romanii inca nu au facut pace de tot cu trecutul, inca au teama de a se exprima liber, desi acum este un drept garantat, de a-si cere si a-si exercita drepturile, de a se afirma, au teama pentru ziua de maine. Sentimentele de nesi-guranta, de anxietate inca le persista in suflete.
Comunismul este parte din trecut, care i-a marcat mai mult sau mai putin. Cei care au condus apoi n-au facut altceva decat sa-si vada de interesele lor si au aruncat poporului cateva firimituri de la masa lor si praf de democratie, pe care cei mai multi dintre romani nu au inteles-o asa cum trebuie. Unii inca au obiceiul de a-si insusi lucruri care nu le apartin, care inainte erau ale tuturor, dar acum sunt ale altuia, isi fac griji prea mari si se streseaza prea mult pentru lucruri marunte, chiar si pentru „capra vecinului”. Un alt lucru care a ramas in mentalitatea romanilor este convingerea ca altcineva e responsabil pentru destinul lor. Multi cred ca statul este responsabil in totalitate pentru traiul pe care il duc, bun sau rau, si ca nu pot decat sa observe ce se intampla, fara nici o putere de decizie sau de reactie. Uita ca acum se poate comenta mai mult, se poate face mai mult, se pot impune.
Insa au ramas si cu ceva bun din acea experienta. Au invatat sa se descurce cu putinul pe care il au, sa se adapteze la situatiile limita, unde s-a ajuns si acum, sa fie inventivi, astfel incat sa supravietuiasca.

Post Views: 63