La stabilirea drepturilor de pensie sunt luate in calcul urmatoarele: concediile de odihna, cele de incapacitate temporara de munca urmare a unor accidente sau boli profesionale, precum si cele la care au dreptul parintii pentru nasterea, cresterea si ingrijirea copilului. Chiar daca unele dintre acele perioade sunt necontributive, ele sunt asimilate in legislatie ca stagii de cotizare.
Potrivit legislatiei in vigoare, pentru salariatii angajati cu contract de munca se cotizeaza automat pentru pensie, chiar daca angajatorul nu vireaza contributiile la stat (acest aspect s-ar putea schimba in viitor, avand in vedere ca, in proiectul viitoarei legi a pensiilor, perioadele pentru care nu se vireaza contributiile nu vor mai fi considerate ca perioade de cotizatie). Ca atare, pe perioadele in care salariatii se afla in anumite concedii vorbim de stagiu de cotizare si, prin urmare, de vechime in munca pentru stabilirea dreptului la pensie.
1. Concediul de odihna:
Fiecare salariat trebuie sa-si poata lua anual macar 20 de zile libere, avand dreptul la acestea prin Codul muncii, iar perioada de concediu este calculata la stagiul de cotizare. "Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca", prevede Codul muncii. Asadar, concediile fara plata sunt cele care nu se vor lua in calcul pentru vechimea in munca, dar nu cele de odihna.
2. Concediul pentru incapacitate de munca:
Concediul pentru incapacitate temporara de munca, pentru accidente de munca sau boli profesionale, se acorda in baza unui certificat medical, conform dispozitiilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale. Iar perioada in care contractul de munca al salariatului aflat in acest concediu se suspenda este considerata vechime in munca. Perioada acestui concediu e recunoscuta expres in Legea pensiilor ca perioada de cotizare, chiar daca e necontributiva.
3. Concediile pentru parinti:
Concediul de crestere, cel de risc maternal, concediul de maternitate (cel mult 126 de zile), cel de acomodare, cel pentru ingrijirea copilului bolnav, precum si cel paternal sunt luate in calcul ca perioade de cotizare pentru pensie.
– Concediul de risc maternal se acorda gravidelor, femeilor care au nascut recent si celor care alapteaza, atunci cand la locul de munca exista riscuri pentru securitatea/sanatatea salariatelor ori repercusiuni asupra sarcinii/alaptarii. Pe aceasta perioada, se acorda o indemnizatie de cel putin 75% din media veniturilor din ultimele sase luni dinaintea acestuia.
– Concediul de maternitate este luat de salariatele care urmeaza sa nasca, acordat impartit intre perioada de sarcina si cea de lauzie (cel mult 126 de zile). Indemnizatia este de 85% din media veniturilor din ultimele şase luni.
– Concediul paternal este singurul concediu care apartine exclusiv tatilor: cinci zile lucratoare, in primele opt saptamani de la nasterea copilului, avand dreptul sa fie platit pe perioada acestui concediu.
– Concediul de crestere a copilului, ce poate fi acordat oricaruia dintre parinti, are o durata de doi ani (trei, in cazul copilului cu handicap).Indemnizatia lunara se stabileste in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.
– Concediul de acomodare pentru cei care adopta este de cel mult un an, iar cuantumul indemnizatiei de acomodare este de 1.700 de lei/luna.
– Concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la sapte ani. in cazul copilului cu handicap insa, pentru afectiunile intercurente, concediul este pana la implinirea varstei de 18 ani. si aici exista dreptul la o indemnizatie lunara de 85% din baza de calcul, care este determinata ca medie a veniturilor lunare din ultimele sase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara.