rn

Dupa obiceiul devenit crestinesc si stramosesc, in zilele premergatoare Bobotezei slujitorii bisericilor merg la casele oamenilor cu Iordanul pentru a vesti minunea Botezului lui Isus Hristos. Insa, minunea este daca preotul care vine si iti trece pragul casei, vine cu chitantierul dupa el, nu doar cu cantorii. In aceasta perioada majoritatea preotilor, angajati platiti din bani publici, reusesc sa adune de la poporul credincios sume exorbitante pentru sfintirea caselor. In foarte putine cazuri cei care dau bani stiu si unde se vor duce aceste sume efectiv si nici nu prea au ideea clara pentru ce anume o fac. Este libertatea fiecaruia care profeseaza o anumita credinta sa dea acesti bani, indiferent daca realizeaza sau nu pentru ce anume o face, dar evident ca ar fi mai oportun ca pe banii pe care ii dau preotilor, sa solicite si-o chitanta, cu siguranta calitatea sfinitirii casei nu se va schimba. In schimb, daca dati bani la modul "stramosesc" exista riscul de a schimba calitatea preotiilor, chiar si pe acelora care ii insotesc "cu Iordanul". Pentru ca daca apa sfintita,  nici nu drege si nici nu strica, lucrurile nu stau la fel, in cazul banului, care dat fara responsabilitate poate sa devina "ochiul dracului", cu alte cuvinte devine un ban care se risipeste si cel mai rau este ca si corupe. Bine, ca o parte din preotii care va trec pragul caselor, erau corupti inca din facultate, de atunci de cand isi negociau parohiile, nu in virtutea calitatilor, ci a banilor dati pentru a le obtine, dar cu toate acestea exista preoti care nu se limiteaza doar la avea un serviciu, ci cauta sa se implice in rezolvarea problemelor comunitatii acolo unde au fost pusi. Acestia de obicei nu se gandesc doar la propria familie, ci si la altii, de obicei sunt cei care isi duc chitantierul cu ei la sfintirea caselor, in urma lor nu raman doar biserici de intretinut cu ferestre din termpoan, ci si spitale si scoli.