Camera Deputatilor a respins, decizional, proiectul de lege privind amnistia si gratierea

Plenul Camerei Deputatilor a respins, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind amnistie si gratiere. Deputatii au respins initiativa cu 177 „pentru” respingere, un vot împotriva si doua abtineri.

rn

Votul împotriva a fost dat de deputatul PSD Gheorghe simon, iar cei doi parlamentari care s-au abtinut au fost Adrian Solomon (PSD) si Ion Cupa (ALDE). Catalina-Nicoleta Bozianu, de la PMP, nu a votat.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a adoptat, marti, în unanimitate, un raport de respingere proiectului legislativ privind amnistie si gratiere.
PSD si ALDE au stabilit, într-o sedinta de coalitie avuta saptamâna trecuta, respingerea proiectului de lege privind amnistia si gratierea în Parlament
Pe 29 mai 2018, initiativa a fost adoptata tacit în Senat, transmite Mediafax.
Proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei si gratierii prevede ca "nu pot fi alesi în organele administratiei publice centrale si locale, în Camera Deputatilor, în Senat si în functia de Presedinte al României, cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savârsite cu intentie, pâna la intervenirea unei situatii care înlatura consecintele condamnarii", în completarea adusa articolului 37 din Constitutie cu un nou alineat 2¹.
O alta modificare viza interdictia presedintelui României de a acorda gratiere pentru infractiuni de coruptie: „Presedintele României îndeplineste urmatoarele atributii: acorda gratierea individuala; nu poate acorda gratiere pentru infractiuni de coruptie”, potrivit modificarii aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentala.
In forma în vigoare, articolul 94, litera d). face referire doar la atributia presedintelui de a acorda gratiere individuala.
Referitor la proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei si gratierii, Ciolacu transmite ca termenul pentru depunerea raportului este 4 septembrie 2019, adica în prima saptamâna a sesiunii ordinare a Camerei. Social-democratul îsi doreste ca la orice dezbatere cu privire la justitie sa fie prezente în mod obligatoriu institutiile implicate, asociatiile magistratilor si societatea civila.