Ani la rand UDMR-ul a contat pe electoratul sau dis-ciplinat. Ceea ce-si planifica formatiunea era ca litera de lege, si se indeplinea. Anul acesta insa, democratii ma-ghiari nu s-au mai aliniat la asteptarile conducatorilor sai, votul de duminica inregistrand un procent mult sub estimari.
Spre suprinderea multora, UDMR-ul nu a reusit sa adune toate voturile alegatorilor sai. Nu a reusit nici macar sa adune atatea voturi cat ar fi fost nevoie in cazul unor alegeri parlamentare, cu toate ca doua decenii ungurii s-au situat in jurul pragului de sapte la suta, asta in functie de prezenta romanilor la vot.
Paradoxal, acest fenomen s-a petrecut tocmai cand se putea afirma ca s-a conturat o formatiune ceva mai europeana decat restul par-tidelor de la noi. Tocmai cand un om foarte tanar ar fi adus un suflu nou, credibil in randul sustinatorilor lui Marko Bela. Tocmai cand cineva nu voia sa promita nimic si nici sa minta. Aruncarea in lupta a lui Kelemen Hunor se vede ca nu a dat roade, lucru care nu da prea bine in politica UDMR.
Justificarile ar putea fi doar intuite. Fie ca actualii politicieni maghiari nu mai sunt atat de credibili, fie ca electoratul a ajuns la concluzia ca prea multi ani au fost dirijati pe sens unic. Sau, poate din ratiuni pur… matematice, gandindu-se ca sansele lui Kelemen sunt mult prea mici. Oricum ar fi, se pare ca mai marii UDMR nu mai au atata credibilitate ca si pana acum. Reteta lor nu mai prinde. Poate din cauza crizei, a lehamitei ori a balcanismului care a penetrat subtil cugetul lor.
Scorul atins acum de UDMR da dureri de cap primarilor maghiari care se vad cu traista-n drum. Cat ma-ghiarii s-au aflat si ei la guvernare, edilii din Uniune au stat linistiti. Acum nu stiu nici ei, primarii, cum sa-si incheie calculele, caci nu au cum uita ca PSD-ul s-a opus categoric, in vechea formula, sa fie in aceeasi barca cu UDMR.