O simpla masa de manevra, fara constiinta politica proprie, incapabila sa ia singura decizii in privinta viitorului sau. Cam asa suntem considerati de liderii politici ai tarii, extrem de ocupati acum sa stabileasca spre care din cei doi candidati ramasi in cursa pentru presedintie se vor indrepta in turul doi voturile alegatorilor care in primul tur i-au sustinut pe ceilalti candidati.Ca si cum o simpla indicatie venita din partea unui candidat iesit din cursa ar fi suficienta pentru ca toti votantii sai sa voteze in sase decembrie, fara sa clipeasca, exact conform indicatiei.
Dar oare cum ar putea un sustinator al lui Crin Antonescu, spre exemplu, adica un roman care isi doreste mai mult ca orice o schimbare, o altfel de Romanie, „o Romanie a bunului simt”, sa voteze pentru vechea Romanie, asa cum a aratat ea in ultimii cinci ani – macinata de scandaluri politice si dominata de interese potrivnice majoritatii romanilor. Sau cum ar putea vota acelasi sustinator al lui Antonescu pentru un candidat dezaprobat in cateva randuri chiar de catre oamenii sai de partid si care reprezinta o formatiune politica a carei prestatie o cunoastem din pacate cu totii. Pentru un sustinator convins al lui Antonescu, un vot favorabil unuia dintre candidatii din 6 decembrie ar fi un adevarat sacrilegiu, un compromis mult prea greu de facut. Si-atunci, mai mult ca sigur, el si multi altii asemeni lui vor sta acasa in duminica scrutinului, sperand ca macar Mos Nicolae sa tina cont, cat de cat, de dorintele si de nevoile lor.
Dincolo de dezamagirea ca si-au vazut candidatii infranti, alegatorii sunt obligati si sa accepte certitudinea ca nu-i asteapta nimic bun in zilele si lunile care vor veni, aceleasi personaje, care n-au reusit sa-i ajute sa treaca mai usor peste criza, urmand sa le decida soarta si pe viitor.