Unirea Principatelor Române a fost marcata ieri, joi 24 ianuarie, la Zalau, printr-un ceremonial militar si religios desfasurat în Piata 1 Decembrie 1918. 

rn

La manifestarile dedicate sarbatoririi a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române organizate pe platul de marmura din fata Prefecturii, istoricul Marin Pop, de la Muzeul Judetean de Istorie, a sustinut o alocutiune privind momentul “Micii Uniri”, iar prefectul Florin Florian a facut câteva consideratii despre “momentul 24 ianuarie 1859”.
Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea plutoanelor de militari, jandarmi si pompieri, pe acordurile Fanfarei “Promenada”, a Casei Municipale de Cultura Zalau.
Manifestarile dedicate Unirii Principatelor Române au continuat cu spectacolul intitulat “Hai sa dam mâna cu mâna”, sustinut la Casa de Cultura a Sindicatelor de catre Ansamblul Artistic Profesionist “Porolissum” al Casei Municipale de Cultura Zalau, alaturi de solisti vocali consacrati.
Dupa spectacol, zalauanii au fost invitati la o “Hora a Unirii”, ce a fost urmata de o retragere cu torte a militarilor.

rn

Istoricul Marin Pop a declarat pentru Graiul Salajului ca prin discursul de ieri, 24 ianuarie, a vrut sa scoata in evidenta ca nu a fost, cum se spune gresit, “Mica Unire”, ci, in fapt, prin dubla alegere a lui Ioan Cuza si prin Unirea Principatelor, a fost primul pas spre Marea Unire.
"Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 are o semnificatie deosebita pentru români, deoarece atunci intram practic in Europa, „problema româneasca”, dupa cum era denumita in epoca, fiind viu dezbatuta in marile cancelarii europene. Putem afirma ca oamenii politici ai acelei generatii au dat dovada in egala masura de patriotism, dar si de o remarcabila abilitate, stiind sa puna Marile Puteri ale vremii in fata faptului implinit.
Din documente se cunoaste ca dupa infiintarea de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza a Universitatii din Iasi, care ii poarta numele, l-a propus ca prim rector pe salajeanul Simion Barnutiu, colaborator apropiat al domnitorului Cu modestia care il caracteriza, el a refuzat, spunând ca primul rector trebuia sa fie moldovean. Alt ilustru inaintas salajean, Alesandru Papiu Ilarian, a fost primul român transilvanean care ajunge ministru la Bucuresti, ca ministru de Justitie in guvernul Kogalniceanu.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat rezultatul concret al eforturilor generatiei pasoptiste, subliniaza cercetatorul stiintific dr. Marin Pop.