Redacția
Marile masuri anuntat de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, sunt scurtarea vacantelor si repetentia pentru elevii de calasa a I-a
rn
Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, cu renume de gropar al invatamantului dupa asa-zisele reforme aplicate in madatele anterioare in aceasta functie, anunta ceea ce considera ca sunt modificari prioritare in sistemul de educatie – scurtarea vacantei de iarna si repetentia in clasa a I-a.
rn
Andronescu spune ca vrea sa scurteze vacanta de iarna deoarece sunt prea mult trei saptamani, timp in care uita materia. Ministrul a spus ca au fost discutate modificari la structura anului scolar 2019 – 2020, iar una dintre propuneri ar fi ca dupa vacanta de iarna, de trei saptamâni, elevii sa inceapa alt semestru. "si ne gândim sa organizam putin diferit semestrele pentru clasele I-12. Sa aducem examenele din vara ceva mai devreme, evaluarea de la clasa a VIII-a si examenul de Bacalaureat, sa aiba si profesorii vacanta, ca noi tot le cerem, le cerem, dar trebuie sa le dam si vacanta", a mai spus Andronescu.
Despre cealalta propunere, ministrul spune ca legea actuala este gresita si invatatorii ar trebui sa poata lasa repetenti in clasele primare. „Din pacate este o prevedere legala. Pâna in clasa a III-a nu ii poate lasa repetenti, dar eu cred ca trebuie sa revenim asupra acestui lucru, pentru ca iata unde suntem: ajungem la clasa a VIII-a si atunci constatam ca nu stiu sa scrie bine, sa calculeze si 36% nu sunt in stare sa ia 5 la evaluarea de la clasa aa VIII-a”, a declarat ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, la Digi24
Sunt, insa, cele doua masuri anuntate de ministru de natura sa contribuie, cat de cat, la salavarea unui invatamant in colaps?
rn
Avem cei mai multi analfabeti functional din UE
rn
Studiile arata ca aproape 40% dintre elevii romani nu inteleg un text pe care il citesc la prima vedere si nu pot face deductii logice simple, ceea ce inseamna ca scoala nu este in stare sa-i invete mai nimic pe elevi.
inca din anul 2000, de când nivelul de alfabetizare functionala este testat in România, nu am reusit sa ne depasim conditia de codas al Europei. Cu toate ca procentele s-au imbunatatit, România ramâne pe ultimele trei locuri când vine vorba despre capacitatea elevilor de 15 ani sa inteleaga ceea ce citesc sau sa rezolve exercitii simple de matematica si stiinte. in 2015, 39 la suta dintre elevii de clasa a VIII-a, erau analfabeti functional.
Ce inseamna analfabetismul functional explica, pentru Digi24, Liliana Romaniuc, de la Asociatia Româna de Literatie.
O persoana este in zona anlafabetismului functional daca ea este capabila sa citeasca foarte bine un text, este capabila sa memoreze multe informatii din textul respectiv, de asemenea sa le reproduca, dar nu reuseste sa foloseasca informatiile respective in viata de zi cu zi. Altfel spus, ceea ce a citit, a invatat sau a auzit nu ii foloseste la nimic atâta vreme cât in viata normala, in diferite contexte, nu reuseste sa foloseasca informatiile respective.
rn
Cauza dezastrului este metoda de invatare bazata
pe memorare si nu pe intelegerea conceptelor
rn
In opinia specialistilor, principala cauza pentru care s-a ajuns in aceasta situatie este metoda de invatare bazata pe memorare si nu pe intelegerea conceptelor. Asadar, schimbarea din temelii a programelor scolare este solutia pe care o propun specialistii in politici de educatie.
Analfabetii functional nu isi pot gasi job-uri bune. Iar, asa cum explica pentru Digi 24 Cristian Hatu – expert in politici de educatie – variabila cresterii economice depinde exclusiv de calitatea abilitatilor oamenilor care intra pe piata muncii. Intr-un scenariu utopic, daca ar disparea analfabetismul functional, pâna in 2030 am avea o crestere economica cumulata de aproape 300%, spune expertul.
Avand in vedere recomandarile Comisiei Europene, in care scaderea analfabetismului functional este pe locul al doilea intre prioritati, arile europene, printre care si România, si-au propus ca pâna in 2020 sa reduca nivelul analfabetismului functional sub 15%. in lipsa unei strategii oficiale concrete pentru atingerea acestei tinte, pentru analfabetii functionali va fi tot mai dificil sa isi gaseasca un job bun.
Un studiu al World Economic Forum arata ca, in 2022, principalele abilitati pe care le vor cauta angajatorii vor fi: gândire analitica si capacitatea de a inova, invatare continua si strategica, creativitate, originalitate si initiativa.
Potrivit specialistilor in educatie, analfabetismul functional poate fi identificat si combatut in ciclul primar si liceal, acolo unde sunt puse bazele educatiei copiilor. si care primeste doar 50% din bugetul educatiei.
Ioana Deac
