Redacția
Bucurestiul si Clujul au dat luni seara tonul protestelor de strada, imediat dupa ce s-a facut public anuntul ministrului Justitiei, Tudorel Toader, ca a pregatit o ordonanta de urgenta care ii scapa de condamnari pe toti demnitarii corupti condamnati din 2014 pana acum de completele de cinci judecatori de la “nalta Curte de casatie si Justitie.
rn
In fata cladirii Guvernului, in Piata Victoriei, manifestantii au scandat „Fara penali”, „Guvernul suntem noi, eu si cu tine”, „Vrem alegeri anticipate”, "Cuib de hoti si de mafioti”, „Demisia” si „Jos Ordonanta!”.
La Cluj-Napoca, manifestantii s-au adunat in jurul orei 19.00 pe Bulevardul Eroilor, având pancarte cu mesaje precum ”Fara amnistie, fara gratiere”. ”91% dintre români, 87% dintre alegatorii PSD-ALDE-UDMR spun Nu amnistiei si gratierii. Uniti, salvam toata România”, ”PSD, ciuma rosie”, ”Nu cedam, nu capitulam”, ”Uniti, salvam toata România”, ”Rusine sa va fie”, ”Afara cu PSD din tara”, ”Hotii, hotii”, ”Anticipate”.
rn
Procurorul general, Augustin Lazar: Legea penala
nu retroactiveaza; ministrul Toader face un joc politic
rn
Referindu-se la contextul ordonantei, care mizeaza pe o decizie recenta a CCR privind completele de la ICCJ, procurorul general, Augustin Lazar, a subliniat într-un interviu pentru Digi24 ca hotarârile judecatoresti definitive au putere de lege, iar deciziile Curtii Constitutionale se aplica pentru viitor, astfel ca va fi foarte greu pentru Ministerul Justitiei sa explice cum o Ordonanta de Urgenta poate schimba retroactiv decizii definitive ale instantei.
"Legea penala nu retroactiveaza si asta o stiu nu numai Curtea Constitutionala, nu numai judecatorii constitutionali, care chiar au o jurisprudenta în care atrag atentia asupra acestui fapt. Daca cineva îsi face timp sa o studieze. si o stie si domnul ministru. Însa, s-ar parea ca jocul politic e de asa natura încât trebuie sa adopte o anumita cale, care este mai mult politica decât juridica. Ba, juridica eu as zice ca nu prea este, pentru ca va fi foarte, foarte dificil sa ne explice cineva cum va explica printr-o nota de fundamentare cineva neretroactivitatea legii penale si cum în acest caz legea penala ar trebui sa retroactiveze”, a declarat Augustin Lazar.
rn
Preocuparerea guvernului este sa-l pedepseasca
pe cel care a prins hotul, nu pe hotul dovedit
rn
Fostul presedinte al Curtii Constitutionale Augustin Zegrean a explicat pentru HotNews.ro efectele Ordonantei de Urgenta anuntate de ministrul Justitiei, aratand ca efectul va fi ca toate procesele solutionate în recurs de aceste completuri de 5 judecatori de la instanta suprema, începând cu 2014, vor fi rejudecate. În privinta posibilitatii de redeschidere a cazurilor in care au fost decizii de achitare, Zegrean spune ca o astfel de prevedere, invocata de ministrul Justitiei, "a fost facuta pentru a da o nuanta de legalitate".
Zegrean considera însa ca o mare problema va genera o eventuala ordonanta prin care sa poata fi atacate deciziile instantelor invocându-se protocoalele cu SRI, declarate nelegale de catre CCR, pentru ca vor fi afectate toate dosarele, nu doar cele de coruptie, ci si cele de omor, trafic de persoane sau trafic de droguri.
"Va fi o buba mare, daca fac la fel chiar e o mare problema, Îi preocupa sa îi pedepsim pe cel care a prins hotul, ci nu pe hot. Conteaza cum a fost prins cel care a luat mita? Sunt situatii în care nu ai alte solutii decât înregistrari. Curtea Constitutionala nu a spus ca sunt nelegale înregistrarile, ci protocoalele. Ce faci cu traficul de stupefiante sau de persoane, unde singura proba este asta? Decizia de miercuri a CCR va conduce la înlaturarea probelor obtinute de procurori cu SRI în toate dosarele, nu doar în cele de coruptie, adica si în cele de omor, pornografie infantila, trafic de persoane sau trafic de droguri", a adaugat Zegrean.
rn
Ordonanta ar fi scaparea pentru Liviu Dragnea, condamnat în aprilie 2016 la doi ani cu suspendare
rn
Liderul PSD a primit doi ani de închisoare cu suspendare si un termen de încercare de patru ani, in 22 aprilie 2016, in Doarul referendumului. El a fost acuzat de DNA de "folosirea influentei sau a autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere într-un partid, în scopul obtinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite".
La finele anului trecut, in 7 noiembrie, Curtea Constitutionala a decis ca exista conflict juridic de natura constitutionala între Parlament si Înalta Curte de Casatie si Justitie pe tema constituirii completurilor de 5 judecatori.
rn
Reactie critica la vârful Comisiei Europene; ”Incredibil. Românii merita stat de drept”
rn
Intentia guvernului de la Bucuresti de a emite ordonanta de urgenta pentru contestatia în anulare a stârnit reactia extrem de critica a vicepresedintelui Comisiei Europene, Jyrki Katainen, care a transmis ca o astfel de deciziei este „incredibila” si ca ”poporul român merita stat de drept”.
rn
”Incredibila stire. Poporul român merita stat de drept. Ministrul Justitiei a anuntat ca e gata sa dea o ordonanta prin care sute de condamnari în cazuri de coruptie vizându-i pe înaltii demnitari vor fi inavlidate”, a reactionat, pe twitter, comisarul european, care a alaturat stirea Associated Press despre ordonanta anuntata de Tudorel Toader, act normativ care îl vizeaza în primul rând pe liderul PSD, Liviu Dragnea, care poate astfel scapa de condamnarea pentru fradua electorala în Dosarul Referendumului.
Comisia Europeana a avut insa si o reactie oficiala, in care a subliniat ca e important ca România „sa revina la parcursul combaterii coruptiei, sa asigure o justitie independenta”.
"Comisia urmareste îndeaproape discutiile din România privitoare la o posibila ordonanta de urgenta asupra apelurilor extraordinare pentru cazuri penale, ca urmare a doua decizii ale Curtii Constitutionale. Comisia deja a luat act de prima decizie a Curtii – completele de 5 judecatori (8 noiembrie) – în ultimul raport sub Mecanismul Cooperare si Verificare (MCV).
La nivel mai general, reamintim ca, în timpul recentei vizite la Bucuresti, presedintele Juncker a fost foarte clar asupra problemei unei posibile amnistii. Dupa cum Comisia a spus în mod repetat, este esential pentru România sa revina la parcursul de combatere a coruptiei, sa asigure o justitie independenta si sa evite orice pasi înapoi”, a transmis ieri Margaritis Schinas, purtator de cuvânt al Comisiei Europene.
Pe 11 ianuarie, presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, într-o conferinta de presa sustinuta alaturi de seful statului, Klaus Iohannis, la Cotroceni, ca o eventuala ordonanta pentru amnistie si gratiere ar fi „un pas înapoi” si ca, chiar daca „Europa e facuta din compromisuri, nu trebuie sa existe compromisuri pe aspectele esentiale”.
rn
Riscam sa nu mai vedem bani de la Uniunea Europeana
rn
Comisarul european Corina Cretu a declarat luni ca proiectul adoptat saptamana trecuta in Parlamentul European care prevede ca guvernele statelor membre UE care nu combat eficient fraudele si actele de coruptie risca suspendarea fondurilor comunitare raspunde principiului ”toleranta zero fata de frauda”.
”A fost o discutie întreaga în cadrul Comisiei Europene si în Parlamentul European. Urmeaza sa se ia o decizie în Consiliu. Eu cred ca raspunde acestui principiu pe care îl avem foarte clar în Comisia Europeana si în Uniunea Europeana, toleranta zero fata de frauda , dar si respectarea valorilor si principiilor europene", a declarat Corina Cretu. Cmisarul european a precizat si ca se va aplica pentru toate statele UE si asupra tuturor fondurilor, daca va fi votata de Consiliul European.
Asistata de un grup de experti independenti, Comisia Europeana va avea sarcina de a depista "deficiente generalizate în privinta statului de drept" si va decide masuri care ar putea include suspendarea platilor efectuate prin bugetul UE sau reducerea prefinantarii, se arata în proiectul aprobat joi de Parlamentul European cu 397 de voturi pentru, 158 împotriva si 69 de abtineri.
Imediat ce un stat membru sanctionat va remedia problemele identificate de Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul UE pot hotarî deblocarea fondurilor.
Ioana Deac
