Prin obiectivele turistice pe care le are, atat naturale cat si antropice, comuna Hida are ce oferi celor dispusi sa viziteze aceste locuri incarcate de puternice rezonante culturale si istorice.

rn

Piatra Dracului

rn

Stanca Dracului este un monument natural de tip geologic si peisagistic, localizat in sud-vestul localitatii Hida, la marginea drumului national DN 1G, la intrarea in comuna Hida, dinspre Sanmihaiul Almasului, pe partea stanga, in imediata apropiere a targului de animale.

rn

Forma stancii si prezenta ei la marginea drumului a dat nastere in mentalul colectiv la legende referitoare la aceasta.
Legenda spune ca, intr-o noapte fara luna, Dracul s-a hotarat sa puna in aplicare un gand mai vechi, de a-i pedepsi pe locuitorii de pe lunca Almasului si de a opri apele raului. Astfel, a ales o piatra mare si grea, pe care a adus-o pana in Hida, iar aici, pe coasta unui deal, l-a ajuns cantatul cocosilor. Dracul si-a pierdut puterile, vraja s-a stins, iar stanca a cazut pe locul unde se vede astazi.
„n limbajul oamenilor de pe raza Depresiunii Almasului, Piatra Dracului este vazuta ca un simbol al durabilitatii, al vesniciei, folosindu-se expresii de genul "Nu a tine cat Piatra Dracului din Hida”, sau "Nu voi trai cat Piatra Dracului".
Aparitia „Stancii Dracului” este legata de procesele de eroziune ale apelor de siroire si torentilor, respectiv de actiunea vantului si fenomenele de inghet-dezghet, ce au dus la desprinderea stancii din pachetele de gresii.
Monumentul natural a fost inclus in categoria ariilor naturale protejate prin acte legislative emise de autoritatile locale si centrale sub mai multe denumiri: „Stanca Dracului – gresie, loc fosilifer”, in 1975.

rn

Poiana Narciselor Racas – Hida

rn

Aria naturala „Poiana Narciselor Racas – Hida” este o rezervatie naturala mixta, de tip floristic si peisagistic situata la circa doi kilometri de satul Racas. Aceasta arie protejata se afla in administrarea Primariei comunei Hida, pe un teren la o altitudine medie de 260 m si ocupa o suprafata de 1,5 hectare.
Aria naturala „Poiana Narciselor Racas-Hida”, unica in judetul Salaj, este localizata la cumpana de ape dintre raurile Almas si Agrij, in apropierea izvoarelor paraului Jernau (afluent al Almasului), in hotarul comunelor Hida si Balan.
Aria naturala prezinta un interes multiplu, fiind o arie de interes botanic, ecologic si peisagistic, deoarece pe langa asociatiile de Narcissus stellaris – narcisa, cuprinde si paduri dacice de stejari si carpen.
Accesul in rezervatie se face pe Drumul national DN 1G, iar din satul Racas pe langa Valea Jernaului, aproximativ doi kilometri.

rn

Comoara talharilor

rn

In mentalul colectiv este atestat un “drum al talharilor“ ce trecea prin comuna Hida, astfel se pastreaza unele toponome cum ar fi “Fantana Talharului”. Legenda spune ca acesti oameni certati cu legea au pus gand rau Manastirii Stramba, adica sa o jefuiasca. Astfel, pe la vremea vecerniei, raufacatorii s-au furisat in biserica, i-au batut pe calugari, i-au inchis in chilii si au luat lucrurile de pret ale manastirii. Legenda mai mentioneaza ca sub Dealul Stanistii se afla un izvor cu apa rece si gustoasa, si aici zic batranii ca se opreau hotii, dar tot aici ar fi ingropat acestia clopotul manastirii plin de bani si odoarele de pret furate din manastire. Afland de aceasta comoara, multi si-au incercat norocul si au sapat dupa ea, dar nimeni nu a gasit-o, pamantul pastrand aceasta taina pentru ca lucrurile manastirii sa nu fie instrainate.

rn

Biserica de lemn din Baica

rn

Dateaza din anul 1645, ce apare scris pe lemnul prestolului, iar mesterii consemneaza si faptul ca a fost mutata dintr-o alta parte a satului. Situata la marginea drumului national DN 1G, biserica are dimensiuni mici, pronaosul este „tavanit”, naosul acoperit cu o bolta cilindrica, iar bolta altarului se deschide spre est cu un timpan drept. Clopotnita este plasata deasupra naosului, este scunda, cu foisor si flesa specifica Podisului Somesan. Intrarea este marcata de un ancadrament sculptat cu motive geometrice si rozete inscrise intr-un colac de franghie. Usile imparatesti sunt decorate cu sculpturi ce reprezinta vita-de-vie si medalioane pictate. Din pictura interioara se pastreaza foarte putin, si a fost realizata probabil de Ioan Pop de Romanasi.

Biserica de lemn din Hida

Dateaza din secolul al XVIII-lea si este localizata pe drumul catre satul Miluani, la mica distanta de centrul comunei. Intrarea are un ancadrament decorat cu franghii, cruci si meandre. Pictura se pastreaza mai bine decat la Biserica din Baica si a fost realizata de Ioan Pop din Romanasi.

Biserica de lemn din Sanpetru-Almasului

rn

Dateaza din anul 1494, dar a fost recladita in secolul al XVII-lea. Biserica a fost construita dupa toate regulile monahale, cu 3 despartituri in interior: pronaos, naos si altar. in peretele despartitor dintre altar si naos au fost taiate usile diaconesti si cele imparatesti. Geamurile erau foarte mici, un asemenea geam se mai pastreaza doar in partea de rasarit, la altar, geam compus din 4 gauri mici, cu oblon in interior, inscrise intr-o rozeta sculptata in lemn. Dupa mutarea bisericii, geamurile au fost marite. Biserica a fost pictata, atat in interior, cat si pe exterior, de catre zugravul bisericesc Ioan Pop din Romanasi, in anul 1719, pe lemn cu fasii de panza, lipite peste crapaturile dintre grinzi. De-a lungul anilor, pictura s-a deteriorat, ramanand vizibile numai chipurile catorva sfinti.

rn

Manastirea Stramba

rn

Manastirea Stramba a fost un important centru cultural, indeosebi in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XXI-lea, aici functionand o scoala de dieci si poate o scoala de zugravi, iconari si muralisti, si un centru de difuzare a cartii.
Potrivit traditiei, Manastirea Stramba a aparut prin darul unei femei bogate facut unor pusnici pentru binele pe care l-a dobandit prin ruga lor. Se spune ca aceasta femeie avea un picior stramb si olog, iar fiica ii era bolnava, motiv pentru care si-a indreptat nadejdea spre doi pustnici ce se rugau prin padurile de acolo. Femeia i-a cautat pe acesti pustnici, si-a dus copila bolnava la ei pentru a o vindeca din betesug cu rugile lor, fagaduindu-le ca daca se va insanatosi le va construi o biserica pe pamanturile ei. Copila se va insanatosi prin rugile calugarilor. Iar femeia a ridicat o biserica din lemn si a daruit pustnicilor un hotar de 109 iugare pe mosia sa, numita „a Strambei”.
Construirea Manastirii Adormirea Maicii Domnului Stramba pe raza comunei Hida aduce frecvent numerosi credinciosi din toate colturile tarii la slujbele desfasurate aici, si in special cu prilejul pelerinajelor de Sfanta Marie (15 august) si Izvorul Tamaduirii (9 aprilie).