Familia si formarea profesionala

rn

S-a nascut la 21 martie 1887, in localitatea Racas, filie a parohiei Miluani, unde tatal sau, Andrei Ioan Domsa era preot. Pe mama sa o chema Maria, nascuta Vlas.
Clasele primare, precum si clasele I-VI de liceu, le-a absolvit la liceul reformat din Zalau, iar clasele VII-VIII la liceul din Dej, unde si-a luat bacalaureatul. S-a inscris la Facultatea de Drept din Cluj, iar dupa absolvire a obtinut titlul de doctor in Drept, in anul 1911.

rn

Avocat in Zalau

rn

Dupa terminarea stagiaturii avocatiale de 3 ani, in martie 1914 si-a luat cenzura de avocat si magistrat, la Targu Mures. si-a deschis cabinet avocatial in Zalau, unde a profesat pana in anul 1947.
in toamna anului 1912 a fost recrutat in armata autro-ungara, iar in anul 1914 a primit gradul de sublocotenent. A luat parte la Marele Razboi in calitate de ofiter in rezerva, pana in anul 1918.

rn

Comandant al Garzilor Nationale Romane din Salaj

rn

Iulian Domsa ia parte la evenimentele istorice din toamna anului 1918. Astfel, la 11 noiembrie 1918, in casa lui Gheorghe Pop (de Oarta) s-a constituit Consiliul National Roman pentru comitatul Salaj. Tot atunci, a fost infiintat Comandamentul garzilor nationale romanesti din comitatul Salaj, in functia de comandant fiind ales tanarul locotenent, Iulian Andrei Domsa, proaspat intors de pe front.
Rememorand acele zile istorice pentru natia romana, Iulian Domsa afirma urmatoarele: "in zilele urmatoare (dupa infiintarea celor doua institutii romanesti amintite mai sus –n.n.) au luat nastere consilii si garzi nationale romanesti in toate orasele si comunele judetului Salaj, care au preluat conducerea de la vechile autoritati, asigurand ordinea si linistea publica. Amintesc ca dintre garzile nationale din judet, cele mai puternice au fost acelea din Jibou si Simleu Silvaniei; prima fiind comandata de avocatul, locotenent in rezerva, dr. Aurel Hetco, iar a doua de locotenent Coriolan Mesesan. Concomitent, in asezarile cu populatie maghiara, s-au infiintat consilii si garzi nationale unguresti, cu care am colaborat tot timpul.
Pe parcursul lunii noiembrie 1918, organizatiile culturale si de alta natura au desemnat delegati pentru Adunarea Nationala de la Alba Iulia. Astfel, despartamintele "Astrei" din Crasna, Buciumi si Simleu au ales cinci delegati; Societatea pentru fond de teatru roman, filiala Simleu – un delegat; Reuniunea femeilor romane salajene – trei; Reuniunea invatatorilor romani din Salaj – unu, Corpul eclezisatic – patru, si Garda nationala romana din Salaj m-a desemnat ca delegat. in acelasi timp, in cele cinci cercuri electorale s-au organizat alegeri de delegati. in total, judetul nostru a ales 46 delegati, care sa-l reprezinte la istorica adunare de la 1 decembrie 1918.
Tot in aceasta luna au avut loc adunari pe localitati, la care au luat parte toti cetatenii romani majori, unde s-a dezbatut si aprobat actul de adeziune la unire, document ce a fost semnat de multimea celor prezenti.
Noi am plecat cu trenul la Alba Iulia, unde am ajuns in seara zilei de 30 noiembrie. Acolo am luat parte la Marea Adunare Nationala, achitandu-ma de mandatul incredintat. 1 Decembrie 1918, cand am participat la lucrarile Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, si, cu inima plina de emotie si bucurie, am votat unirea Transilvaniei cu tara-Mama, este si ramane cea mai inaltatoare zi din viata mea.
Pe langa delegatii oficiali, din Zalau si impreujurimi, au luat parte la adunarea cea mare de la 1 decembrie 1918, aproape o suta de locuitori romani".

rn

Primar al Zalaului si prefect al judetului Salaj

rn

Dupa Marea Unire, la 8 martie 1919 Iulian Domsa a fost numit in functia de primar al orasului Zalau, dar la scurt timp, la inceputul lunii mai paraseste functia, fiind numit primpretor al plasei Zalau.
in anul 1922, odata cu venirea la putere a guvernului liberal a fost numit in functia de prefect al judetului Salaj.
in calitate de reprezentatant in teritoriu al guvernului liberal, el a organizat alegerile parlamentare din martie 1922, in judetul Salaj.
Campania electorala din anul 1922 a reprezentat o acerba batalie politica intre liberalii aflati la putere si candidatii Partidului National Roman (P.N.R.). Guvernul liberal dorea cu orice pret sa obtina doua treimi din numarul de parlamentari, pentru a deveni Adunare Constituanta, in scopul elaborarii unei Constitutii a Romaniei Intregite.

rn

Infiintarea Camerei de Agricultura a judetului Salaj

rn

In vara anului 1925, pe data de 25 august au fost organizate alegeri pentru infiintarea Camerelor de Agricultura, in conformitate cu noua lege votata de catre Parlament, la sfarsitul sesiunii din anul 1925. Constituirea noilor Camere de Agricultura avea o mare importanta si din punct de vedere politic, deoarece ele aveau dreptul, conform proiectului de lege electorala, sa trimita in Parlament, la nivel national, un numar de 6 senatori.
In aceste alegeri partidul liberal a ales ca semn electoral crucea. Prefectul Iulian Domsa ii cere secretarului de Stat de la Interne, Gheorghe Tatarescu, pe data de 12 august, sa intervina pe langa Ministerul de Justitie pentru ca presedintele tribunalului din Zalau, Vasile Ghiurco, care se afla in concediu de boala, sa-si continue concediul. El il suspecta de faptul ca daca a fost parlamentar al P.N.R. va tine cu acestia. Ii cerea sa ramana la tribunal Nicolae Sigmirean "sa conduca operatiunile alegerei, care este omul nostru si pentru care a intervenit si Dl. Ministru Mosoiu la Justitie”. Dar Ministerul de Justitie nu a dat curs acestei cereri si l-a rechemat la post pe presedintele tribunalului, Vasile Ghiurco, pentru a organiza alegerile.
Gheorghe Tatarescu a trimis o telegrama tuturor prefectilor, sa comunice telegrafic rezultatul general al alegerilor chiar din seara zilei de 25 august, ramanand ca apoi sa comunice si "rezultatul numeric dupa desfacerea finala".
Alegerile s-au soldat cu victoria listei P.N.R., iar prefectul Iulian Domsa trimite raportul cerut abia pe data de 1 septembrie 1925, incercand sa justifice pierderea alegerilor de catre P.N.L. Salaj.
in urma pierderii alegerilor, in luna octombrie 1925, Iulian Domsa a demisionat sau a fost demis din functia de prefect, fiind inlocuit, la 12 octombrie, cu Dr. Constantin Pavel, alta personalitate marcanta din generatia Marii Uniri, distins profesor la liceul din Beius, judetul Bihor. El s-a instalat in functie abia la 2 noiembrie 1925, dar nu a stat mult, pentru ca in primavara anului 1926 se sfarsea guvernarea liberala.

rn

Din nou in avocatura

rn

Iulian Domsa se reinscrie in baroul avocatial si va profesa pana in anul 1940. Referitor la clientela sa, un fost coleg de liceu si de breasla, a fost "invitat" de Securitate sa dea o declaratie, in care mentioneaza urmatoarele: "El ca scolar a fost elevul liceului maghiar din Zalau, dintre cei mai buni. Dupa terminarea studiilor, el ca avocat a deschis birou in Zalau. A avut praxa mare, cu clienti dintre cei mai pretiosi. Praxa lui a fost in mare parte in cauzele agrare si penale, unde fiind cautat de multa lume a avut castiguri insemnate. El cu avocatul Pintea Augustin a condus treburile celor mai multi proprietari. intre acestia a lui Czell Laurentiu proprietar de mosie din Zalau, la care el si Pintea au castigat fiecare un teren de prima clasa cu suprafata de 50 iughere.
in ce priveste atitudinea lui intre colegi, a fost fara repros, iar purtarea lui fata de clienti tot asa cinstit. Nu a stat cum stiu niciodata sub cercetare disciplinara. Aceasta o stiu, fiindca am fost peste zeci de ani membru in consiliul de disciplina a baroului Salaj, unde si el a fost membru si mai tarziu prodecanul baroului".
Continua sa activeze si pe taram politic, fiind ales presedinte de plasa la P.N.L. Zalau, iar la alegerile parlamentare din decembrie 1933 a fost ales senator de Salaj.

rn

In refugiu, dupa Dictatul de la Viena

rn

In anul 1940, in urma Dictatului de la Viena din 30 august, Ardealul de Nord a fost cedat Ungariei horthyste. On acest context, in judetul Salaj au avut loc asasinate in masa, incepand cu Zalaul, Treznea, Ip si multe alte localitati, unde au fost ucisi multi cetateni, care aveau singura vina de a fi romani. Au urmat, apoi, expulzari in masa, printre ei regasindu-se si Iulian Domsa, care pe data de 4 octombrie 1940 pleaca in refugiu si se stabileste la Orastie.

rn

Ocupatia armata sovietica

rn

Dupa 4 ani de refugiu, salajenii incearca sa se reintoarca acasa, dar observa cu tristete ca noile autoritati romanesti au fost inlocuite de catre armata "eliberatoare" sovietica, care introduc un regim militar. Aceste informatii le aflam dintr-o scrisoare datata 29 noiembrie 1944, pe care Iulian Domsa o adreseaza presedintelui Partidului National Liberal, la cererea acestuia de a-l informa despre situatia din Salaj si personalitatile liberale care puteau fi luate in calcul pe viitor: "Invitatiei din octombrie a.c. pentru a depune un memoriu asupra judetului Salaj din Ardealul de Nord, asupra referintelor politice, am onoarea a informa Organizatia noastra Centrala, ca dupa primirea acelei delegatii ad. hoc., dispozitiuni radio-difuzate de a se retrage organele administrative uitate in Ardealul desrobit, nu si eliberat, m-a impiedecat a lua contact cu prieteni politici ramasi la vetrele lor, iar cei aflati in tara libera expulzati, – refugiati, sinistrati, evacuati sunt imprastiati in toata tara, cu cari este imposibilitate in timp si spatiu a lua contactul.
O singura deplasare am intreprins la Cluj, de unde dupa o informare prea sumara si nedocumentata m-am reintors la domiciliul meu ales ca evacuat in urma sinistrului de razboiu la Orastie str. Gh. Cosbuc – unde intentionez sa fiu fortat stabilit pana la reintoarcerea definitiva la Zalau, domiciliul stabil parasit la 4 octombrie 1940 expulzat.
Manifestatiunile politice in judetul Salaj dupa 30 August 1940 pana azi au fost excluse, iar manifestatiuni in masa cu caracter de rezistenta nationala desigur ca au avut loc sub scutul altarelor adeseori pangarite de administratia ungureasca".
Subliniaza, apoi, dezamagirea refugiatilor in momentul in care au vazut ca nu sunt recunoscute noile autoritati romanesti de catre sovietici: "Refugiati(i) in general a(u) ramas deceptionati de masura luata a sa retrage autoritatile administrative, politie si siguranta din Ardealul de nord desrobit cea ce determina pe multi sa nu se reintoarca in actualele imprejurari cu renuntare la mandria si demnitatea lor personala. Umiliti nu sa reintorc pana nu vor avea autoritatea romana la care sa se adreseze pentru asistenta si ocrotire in vartejul de legi post dictat wienez infiintata".

rn

Din nou pe taram politic. Falsificarea alegerilor parlamentare din noiembrie 1946
Iulian Domsa s-a reintors la Zalau in anul 1945 si a redeschis biroul avocatial. A revenit in politica, in functia de vicepresedinte al organizatiei PNL Salaj si presedintele plasei Zalau.
intr-o declaratie publica din 8 octombrie 1945, reintors din expulzare "ce am suferit cu intreaga familie", subliniaza ca nu a aderat "nicicand nici in scris, nici verbal organizatiei partidului National Liberal de sub conducerea sefia Dlui Tatarescu George, ramanand de la 1920 credincios partidului National Liberal de sub sefia Bratienilor de totdeauna.
Este adevarat ca in anul 1920 m-am inscris in partidul National Liberal la staruinta Dlui Gheorghe Tatarescu cu ocaziunea alegerei sale in judetul Salaj, cea ce nu l-a putut indreptati sa ma figureze nici in partidul de sub sefia Dsale, nici in Delegatia permanenta acestuia, cea ce a facut fara sa ma consulte si despre ce am luat cunostinta din ziarul "Drapelul".
Am ramas ce am fost inainte de expulzare din 1940 – vicepresedintele Partidului National Liberal din judetul Salaj.
Mai declar ca o activitate politica pe teren in urma teroarei cu care lucreaza regimul actual, nu se poate intreprinde numai cu riscul de a fi internat (arestat si inchis – n.n.) la prima descindere".
Cu tot regimul de teroare fizica si psihica instaurat de guvernul pro-comunist condus de Petru Groza, care dorea castigarea alegerilor parlamentare cu orice pret, pentru a se legitima in fata Ocidentului, Iulian Domsa a intrat in cursa electorala.
La alegerile parlamentare din noiembrie 1946 il gasim pe lista partidelor istorice P.N.t. Maniu – P.N.L. Bratianu. Componenta listei la judetul Salaj era urmatoarea: 1) Zaharia Boila; 2) Ion V. Pop; 3) Corneliu Coposu; 4) Vasile Cherechesiu; 5) Iulian Domsa; 6) Gavril Moldovan; 7) Iuliu Coroianu; 8) Gheorghe Cristureanu; 9) Sever Filip.
Dupa cum se stie, partidele istorice au castigat alegerile parlamentare cu aproape 80%, dar comunistii au intors rezultatul in favoarea lor, ceea ce a reprezentat cel mai grosolan fals din istoria politica a Romaniei.

rn

Sub lupa Securitatii

rn

In acest context, odata cu instaurarea regimului totalitar comunist-ateu, de teroarea acestuia nu avea cum sa scape nici Iulian Domsa.
Dintr-o declaratie data de catre un delator al Securitatii la 23 aprilie 1963 reiese ca Iulian Domsa a executat un an de inchisoare corectionala la Penitenciarul din Satu Mare, fiind condamnat pentru ultraj, in perioada 1948-1949. Dupa executarea pedepsei, in anul 1950 s-a stabilit in Bucuresti, str. Argentina nr. 28, unde locuia fiica si ginerele sau.
Delatorul respectiv ii face urmatoarea caracterizare: "Foarte prezentabil ca fizic, a fost un foarte energic si unul dintre cei mai buni propagandisti pe teren ai PNL in decurs de doua decenii".
Din Bucuresti, neavand probabil nici un venit, in ianuarie 1952 Iulian Domsa s-a mutat temporar in localitatea Cernica, unde a lucrat ca magazionier si contabil la Ingrasatoria de porcine, la maternitatea de porcine, pana in iunie 1952, cand a fost transferat la o alta sectie zootehnica Sterea sau Sabareni, specializata tot in ingrasarea porcinelor.
La 29 mai 1953, Securitatea Branesti raporta Directiei Regionale a Securitatii Statului urmatoarele: "Timpul cat a locuit in comuna Cernica a evitat sa intretina legaturi cu persoane din comuna, din exteriorul comunei nu a fost vazut cu persoane straine intretinandu-se. In cadrul serviciului cat timp a functionat la Cernica, manifestari nesanatoase sau ostile regimului nu au fost inregistrate din partea sa, iar in ce priveste orientarea sa politica nu a dovedit o stabilitate".
Raportul respectiv a fost trimis in urma investigatiilor incepute de catre Securitate la inceputul anului 1953. La 19 februarie 1953 Securitatea Statului Regiunii Cluj se adreseaza Raionului de Securitate Zalau: "Luati masuri pentru a se strange declaratii asupra activitatii politice a numitului Domsa Iulian (…)
Mentionam ca susnumitul se incadreaza in ordinul 490 Cabinet, privind elementele care au detinut functii de raspundere in Partidele istorice, – fapt pentru care declaratiile luate de la elementele cari cunosc activitatea sa sa fie bine documentate. Rezultatul rugam a ne raporta de urgenta".
Cererea Securitatii Regiunii Cluj venea in urma ordinului primit de la Bucuresti, din partea Directiei a III-a a Securitatii Statului.
Iulian Domsa reuseste sa scape de arestare, dar a fost urmarit permanent de catre organele securitatii statului, care cereau noi investigatii in anul 1959, cand, la fel ca in anul 1952, regimul comunist a intreprins arestari in masa, in randul elitei interbelice ramase inca in libertate.
La 26 septembrie 1959, Directia a III-a a Securitatii Statului cerea noi investigatii asupra lui Iulian Domsa. Aflam ca acum era pensionar si locuia la fiica si ginerele sau. In raportul de investigatie se spunea, printre altele: "Este o fire retrasa si nu intretine relatii de intimitate cu vecini iar fata de familie are o comportare corespunzatoare".
in anii 1963-64, din documentele securitatii aflam ca lui Iulian Domsa i-a fost taiata pensia si lucra ca pedagog la o scoala de muzica din Bucuresti.
Pe data de 3 octombrie 1964 au fost preluate toate parerile privindu-l pe Iulian Domsa la Serviciul I al Securitatii. Tot acum aflam ca era incadrat cu informatorii "Muresanu", din legatura lt.-col. Lupu Vasile si „Matei”, din legatura capitanului Hurezeanu stefan.

rn

Comunistii au confiscat semicentenarul Marii Uniri

rn

In anul 1968 s-au aniversat 50 de ani de la Marea Unire, eveniment istoric politizat de regimul comunist, care i-a dat o alta conotatie. Practic, reprezentatii generatiei Marii Uniri nu au fost bagati in seama sau au primit o distinctie onorifica.
La 19 decembrie 1968, Serviciul I al Securitatii raporta ministerului "relatari tendentioase despre serbarea celei de a 50-a aniversare a Unirii Transilvaniei cu Romania", respectiv cateva fragmente dintr-o scrisoare trimisa de Iulian Domsa lui Gratian Marcus: "Iubite dle Marcus …. La Alba-Carolina, ca cetatea Carol tata Mariei Terezia a zidit-o, nu am fost.
Nici aici (la Bucuresti – n.n.) la sedinta jubiliara a parlamentului nu a fost nici unul dintre noi invitat, doar unul singur s-a imbulzit (?)
Pe mine numai in Scanteia Tineretului m-a figurat un anonim, ca de pe marginea vestica a Transilvaniei, am fost vazut si eu (singurul) la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia.
Serbarile s-au redus la proportii minime, la inaugurarea complexului muzeal, la dezvelirea statui lui Mihai Viteazul …
Astfel serbarile Unirii proiectate de dimensiuni grandioase s-au redus sub presiuni internationale (sovietice – n.n.), incheindu-se cum bine stii ca nu ardelenii au facut Unirea".
Iulian Andrei Domsa s-a stins din viata in Bucuresti, la venerabila varsta de 91 ani, in anul 1978, in mizerie si nemeritata uitare.