Guvernantii nu contenesc sa anunte zi de zi ce mari realizari sunt de cand PSD si ALDE au preluat puterea, ignorand realitatea neplacuta de care se loveste populatia.
O analiza facuta e PNL pe baza datelor oficiale ale INS arata cu cifre exacte cum romanii o duc din ce in ce mai prost din cauza scumpirilor, exemplificand cu cresterile substantiale de preturi la anumite produse si servicii.
Florin Cîtu, senator PNL, sustine ’ntr-o postare pe facebook ca ^Economia României este pe tobogan^, aratand cum au explodat preturile la produsele esentiale pentru românii cu venituri mici si mijlocii, de unde rezulta ca românii au saracit. Catu a atasat acestei postari pe facebok o fotografie cu cifrele oficiale ale INS, care arata exact cu cat au crescut aceste preturi de cand PSD si ALDE au venit la guvernare, adica in perioada ianuarie 2017 – iulie 2018.

rn

Carnea de pasare – crestere 4.5 %
Paine – crestere 4.7%
Ingrijire medicala – crestere 4.9%
Energie termica – crestere 5.3%
Carne de porc – crestere 6.0%
Apa, canal, salubritate – crestere 6.3 %
Carne de bovine – crestere 7.8%
Oua – crestere 8.6%
Energie electrica – crestere 10.4%
Gaze – crestere 11.5%
Combustibil – crestere 14.0%
Fructe proaspete – crestere 18.6%

rn

Zalaul – studiu de caz pentru scaderea nivelului de trai

rn

Cota aditionala la impozite si taxe

rn

Sarabanda scumpirilor a lovit si in zalauani. Printre cele mai importante, s-a remarcat cota suplimentara de 5 la suta pentru mai multe impozite, intrata in vigoare de la 1 ianuarie anul acesta.
Toti proprietarii de masini au de plati mai mult. Scot bani ’n plus si proprietarii de terenuri pe care nu se construieste, dar si comerciantii din piete si din chioscurile stradale. Argumentul municipalitatii a fost acela de a pastra pentru anul 2018 ^sursele de finantare necesare sustinerii cheltuielilor minime obligatorii^.

rn

Zalauanii platesc brusc impozite
mai mari ca urmare a noii zonari

rn

Noua zonare a municipiului Zalau a fost de asemena o metoda de crestere a impozitelor pentru 50 la suta dintre locuitori. În intravilanul municipiului exista 4 zone: A, B, C si D, impozitate diferit, în functie de mai multi factori: distanta fata de centru, retele edilitare, îmbracamintea stradala, riscurile naturale din perimetrul respectiv. În noua varianta de zonare, zone importante din categorii inferioare au trecut in zone de categorie superioara, impozitate mai mult. De fapt, noua zonare a fost o crestere a taxelor si impozitelor locale. Pâna ’n 2018, ponderea terenurilor (si implicit a locuintelor) erau în zona D, adica cu cel mai mic impozit, aproape 42% din cazuri. Brusc, în zona D, cu impozite mici, au mai ramas doar 27%. Acum, în 2018, ponderea terenurilor si locuintelor în zona de lux (cu impozite pe masura) este de 42%. Deci, practic, procentele s-au inversat peste noapte! În marea majoritate a cazurilor, oamenii spun ca nu s-a schimbat nimic: strada nu s-a mutat nici mai aproape de zona centrala, nu au fost introduse facilitati si nici nu circula, asa, peste noapte, masinile de transport în comun pe strada lor. Dar administratia obtine bani în plus pentru buget.

rn

Gunoiul e mai scump cu 15 la suta

rn

Si colectarea gunoiului s-a scumpit cu 15% din 21 iunie 2018. Serviciile de salubritate din Zalau, executate de catre firma SC Brantner Servicii Ecologice SRL, sunt asadar cu o sesime mai scumpe din iunie. In Zalau, tarifele practicate dupa aceasta majorare vor fi de 6,84 lei pe persoana pe luna (5,90 lei plus TVA), iar la agenti economici – prin conversie – de 66,92 lei pe metru cub, plus TVA.

rn

Apa se scumpeste cu 20 la suta

rn

De anul viitor platim cu 20 la suta mai mult pentru apa, ca urmare a proiectului prin care se aduce apa de la Cluj ’n 4 orase si 40 de comune din Salaj. Autoritatile salajeme au aprobat deja planul anual de evolutie a tarifelor la apa si canalizare ’n perioada 2017 – 2023. Rezulta ca apa si canalizare se vor scumpi cu 30 la suta pana ’n 2023. Dar cele mai mari scumpiri vor fi aplicate anul acesta si anul viitor. Practic, de anul acesta platim cu 10 la suta mai mult pentru apa, iar la anul apa va fi mai scumpa cu aproape 20 la suta. In acest moment, tariful pentru un metru cub de apa este 2,63 lei, iar pentru un metru cub de apa canalizata pretul este de 2,79 lei.
Planul anual de evolutie a tarifelor prevede o majorare de 10 % in 2018; o crestere de 9,5 % in 2019; o crestere de 3 % in 2020; o crestere de 2,7% in 2021; o crestere de 1,7 % in 2022 si o crestere de 4,38 % in 2023.

rn

Tariful la taxi creste cu 1 leu pe kilometru

rn

La solicitarea presedintelui Camerei Taximetristilor Filiala Salaj, dar si cu avizul favorabil dat de Comisia de analiza, stabilire, ajustare sau modificare a preturilor si tarifelor aferente serviciilor de utilitati publice, la Zalau se propune aprobarea majorarii tarifelor minimale si maximale care vor fi stabilite la 2.5 lei/km tarif minim si 3.5 lei/km tarif maxim.

rn

S-au dublat tarifele in parcarile publice

rn

Zalauanii erau obisnuiti cu tariful de 1 leu pentru o ora de parcare si le-a picat greu ca, incepand cu 1 martie, daca ’ti parchezi masina 30 de minute platesti un leu. Pentru o ora, tichetul de parcare este 2 lei, iar pentru o zi de lucru de opt orei platesti 16 lei. Mai ieftin iesi cu abonamentul, al carui pret s-a dublat si pentru o luna platsti un abonament de 60 de lei, pentru trei luni 160 de lei, pentru o jumatate de an pretul abonamentului este de 260 de lei, iar pentru un an ’ntreg 450 de lei (100 de euro). 

rn

Politica dezastrului economic,
explicata de analistul zalauan
dr. ec. Alexandru Tamba

rn

Analistul economic zalauan Alexandru Tamba ne dezvaluie câteva dintre consecintele cresterii discrepantei dintre castigurile celor din mediul privat si ale celor din sectorul bugetar.

rn

^Asa cum se poate vedea, în ultima perioada au crescut foarte mult discrepantele în ceea ce priveste veniturile din sectorul privat comparativ cu cele din sectorul bugetar, cu avantaje substantiale ’n ceea ce priveste nivelul veniturilor angajatilor din sectorul bugetar.
Asa cum se poate observa, fac referire la venituri, nu la salariile de baza, deoarece în sectorul bugetar exista diferente mari între venituri si salarii! De exemplu, pe langa salarii, în sectorul bugetar avem diferite sporuri: de vechime, de suprasolicitare etc., plus tot felul de alte avantaje (norma de hrana, vouchere de vacanta si altele).
Acuma, ca sa fim corecti, exista sectoare socotite ca fiind bugetare, dar care au importanta foarte mare în ceea ce priveste prezentul si viitorul unei natiuni, cum ar fi sectoarele de educatie si de sanatate. Deci, chiar si în sectorul bugetar trebuie sa fie anumite diferentieri în salarizare, respectiv în nivelul veniturilor, în functie de importanta fiecarei categorii socio-profesionale. Dar chiar si aici, în educatie si sanatate, trebuie respectate anumite echilibre. De exemplu, veniturile medicilor din România sunt, în prezent, duble fata de cele din Ungaria. O fi bine, o fi rau? Doar ca PIB-ul pe cap de locuitor în Ungaria este cu peste 30% mai mare decât în România. În unele analize facute de specialisti, se arata ca salariul mediu din administratia publica din România este la un nivel de 165% fata de salariul mediu pe economie, cea mai mare pondere din U.E. Este normal? Evident ca nu este. Care sunt consecintele acestor diferente asupra mediului privat? Iata câteva dintre acestea:
1. – migrarea fortei de munca din sectorul privat catre cel public, cu consecinte grave asupra activitatii private si, evident, asupra economiei nationale;
2. – majorarea nesustenabila a veniturilor din sectorul bugetar, care ar trebui corelata cu cresterea productivitatii din sectorul privat, duce la renuntarea realizarii de obiective de investitii (de exemplu în ceea ce priveste infrastructura de drumuri) si implicit la renuntarea la o crestere economica sanatoasa;
3. – pentru a-si pastra forta de munca sectorul privat trebuie sa creasca veniturile angajatilor. În principiu ar fi necesara si corecta aceasta crestere, dar trebuie facuta cu multa atentie si treptat, ca nu cumva respectivele societati comerciale sa devina necompetitive în concurenta de pe piata;
4. – majorarea impozitelor si taxelor în mediul privat si la populatie (cladiri, auto, accize etc.);
5. – se cauta tot felul de solutii care inhiba mediul privat, cum ar fi: split TVA, taxarea asupra muncii cu timp partial la cel putin nivelul unui salariu minim brut, urmeaza modificarea legii insolventei etc.
6. – cresterea inflatiei, care este cea mai mare din U.E, în jur de 5%, consecintele fiind diferite asupra populatiei, în functie de veniturile fiecaruia, iar cum în sectorul bugetar au crescut cu mult mai mult de 5%, efectele acestei cresteri a inflatiei este mai mare asupra celor carora le-a crescut mai putin veniturile.
Acestea sunt doar câteva din consecintele majorarilor din sectorul bugetar, dar ele au influenta asupra întregii economii sub diferite forme^, sustine dr. ec. Tamba Alexandru.

Post Views: 49