Datorita descoperirilor arheologice, Salajul se poate urmari in istorie, pe o durata de cateva mii de ani, incepand in urma cu aproximativ 12.000 de ani. In pestera de la Cuciulat, din judetul Salaj, intalnim desene rupestre, care dateaza din anii 10.000- 7.000 i. Hr. Aceste desene unice pe teritoriul tarii sunt considerate a fi primele din sud- vestul Europei. Locuinte compartimentate, avand mai multe camere, se pare ca au fost construite in Salaj, acum 6.000 de ani. De asemenea, primele sate de aici sunt inregistrate cu o vechime de 7.500 de ani, iar ercetarile arata ca localitatea Recea, din judetul Salaj dateaza inca din epoca bronzului. 

rn

Pana in prezent, in judetul Salaj, au fost descoperite 63 de tezaure de bronz, incepand inca din secolul al XVII- lea. Din pacate, doar cateva au fost pastrate in Romania, multe gasindu- si locul in muzeele germane, ungare si americane. Primele cetati ale Salajului dateaza din secolele al XI- lea respectiv al IV.- lea i. Hr.
In perioada cuprinsa intre secolul al II- lea i. Hr. si secolul I., teritoriul dintre albiile raurilor Barcau si Crasna a fost locuit de triburi dacice, care aveau control asupra negotului cu sare. Din acea perioada provin in jur de 25 de tezaure alcatuite din podoabe de argint si monede dacice, cantarind 15 kg.
De-a lungul secolului I, in zona de vest a judetului, s-au stabilit vandalii, veniti de pe teritoriul Danemarcei de astazi. Acestia au facut alianta cu dacii, care, desi asediati de romani, au rezistat cu stoicism in fata barbarilor.
30 de asezari si 15 cetati au fost inregistrate pe teritoriul Salajului, ca fiind dacice, centrul lor aflandu- se pe Magura Simleului.
Actualul Moigrad adapostea aproximativ 20.000 de locuitori, in asezarea construita de romani, drept capitala Daciei, numita Porolissensis. Locuitorii capitalei erau aparati de militarii romani, Porolissensis fiind vizitata de Marcus Aurelius Antonius in persoana. Drept fala a ocuparii, romanii au construit aici un amfiteatru de 6.000 de locuri, copie perfecta a celui din Roma. Romanii s-au retras abia in anul 275, insa teritoriul a ramas locuit.
In locul romanilor, prin secolul al V-lea, au trecut gepizii, lasand in urma lor cateva tezaure de aur, descoperite in zona orasului actual, Simleu Silvaniei, dupa care vin triburi de origine slava.
Muntii Meses constituiau granita voievodatelor lui Gelu si Menumorut, in secolul al X- lea, perioada de identificare a mai mult de 100 de asezari, pe teritoriul salajean, Crasna fiind printre primele (1090).