Daca am efectua un scurt sondaj pe strada, printre conationalii nostri, si i-am intreba daca se mandresc cu faptul ca sunt romani, raspunsul ar fi, in majoritatea cazurilor, afirmativ. Ba mai mult, unii ar urla un „DA!” categoric, din tot sufletul lor de patrioti. De ce? Pai stiti dumeavoastra… Istorie, traditie, eroi, voievozi, ba chiar si originea latina. Despre nasterea acestui popor, pe care unii scriitorii l-au privit ca pe o enigma sau ca pe un miracol, nu stim noi foarte multe, istoria fiind inca destul de neclara. Cert este insa faptul ca „Noi de la Ram (Roma) ne tragem”.
Sigur ca, declarativ, este simplu sa spui ca esti patriot. Cand vine insa vorba de concretizarea acestui sentiment atat de nobil (zic unii), lucrurile stau cu totul altfel.
Asertiunea anterioara ar putea fi argumentata prin numeroase exemple, dar… sa nu ne indepartam prea mult de eternul si fascinantul Salaj. Si daca tot veni vorba de descedenta romana am putea calatori cu gandul (ca in alt mod mai rar sau deloc) pana in apropiere de Zalau, la Moigrad. Pe langa vilele nou aparute in zona, la marginea acestei localitati putem admira, cel putin deocamdata, castrul si orasul roman Porolissum. Nu am de gand sa fac o prezentare a anticei asezari, ca asta-i pita istoricilor… Vreme de aproape doua decenii nu s-a facut aproape nimic pentru ca acest loc extraordinar din punct de vedere istoric si turistic sa fie cunoscut si in afara granitelor Salajului. Mai marii judetului isi amintesc de Porolissum cam o data pe an, de Zilele Romane (care, fara discutie, anul acesta au fost un real succes). Mai avem noi salajenii locuri cu adevarat reprezentative lasate in paragina. Iar acest mod simplist si pagubos de a trata lucrurile a devenit sport national, banii pentru cultura in bugetul de stat fiind din ce in ce mai putini. Si e pacat, pentru ca adevaratele valori materiale si spirituale nu pot fi inlocuite cu imitatii chinezesti. Dar cui ii pasa?!