Salajul la momentul Marii Uniri
Graiul Salajului va marca pe tot parcursul acestui an implinirea a 100 de ani de la Marea Unire printr-o pagina saptamanala dedicata Centenarului, in care va propunem sa descoperiti judetul nostru in contextul celui mai important moment al istoriei Romaniei.
rn
Judetul Salaj a luat fiinta in anul 1876, prin unirea comitatelor Crasna si Solnocul de Mijloc, la care s-au mai adaugat cateva comune din comitatele Dabaca si Cojocna. Primul document oficial care atesta denumirea de Salaj este o adresa a Ministerului de Interne din Ungaria din 11 august 1876. Judetul avea un caracter preponderent agrar si avea doar doua orase – Zalaul, cu 7.000 de locuitori, si Simleu Silvaniei, cu 6.000 de locuitori. Romanii traiau in general in satele de la periferiile celor doua orase.
rn
Inainte de 1918, centrul cultural al judetului era orasul Simleu Silvaniei, unde populatia romaneasca incepe sa creasca treptat si sa se afirme.
Pe langa cele doua orase, judetul adapostea 240 de comune, in care populatia era majoritar romaneasca. La Recensamantul din 1880, realizat de autoritatile maghiare, populatia judetului era de 171.079 locuitori, dintre care 103.307 erau romani, iar 58.228 erau maghiari.
Romanii de la sate au fost de-a lungul timpului subjugati de nobilii unguri asupritori, precum Wesselenyi si Banffy. Grofii nu aveau mila nici de femeile insarcinate sau de copii. Toata lumea muncea terenul nobilului. Se lucra rudimentar, cu pluguri de lemn, primitive. Casele din satele romanesti erau mici, scunde, cu pereti din lemn sau pamant. Acoperisul era din paie. “n tot acest timp, nobilii unguri se lafaiau in conace si castele impunatoare. "Romanul salajean era multumitor. Se multumea cu putin. Era supus si ascultator", se arata in lucrarea "Cultura si societate in judetul Salaj intre 1918 – 1940", realizata de Danut Pop, actualul director al Arhivelor Nationale Salaj.
Din putina populatie romaneasca de la oras se ridica insa intelectualii. Putini la numar, dar intariti de convingerea nationala, acestia au luptat pentru drepturile romanilor. Se infiinteaza asociatii culturale, iar mai apoi satele romanesti vad pentru prima data in istorie biblioteci.
Intaiul intelectual care a dezvoltat biblioteciile si scoliile din judetul Salaj a fost marele om politic si de stat Gheorghe Pop de Basesti. Personalitate marcanta a Marii Uniri, Gheorghe Pop de Basesti a ridicat scoli, i-a invatat pe copii carte, iar apoi, cu jertfa, a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia.
In intreg Salajul, mai cu seama in zona Simleu Silvaniei, se duce o adevarata lupta de identitate nationala si culturala a romanilor, care iese victorioasa la 1 Decembrie 1918.
rn
Toamna anului 1918 este marcata de revolta populara
in Salaj, impotriva autoritatilor ungare asupritoare
rn
Toamna anului 1918 gaseste Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria) in colaps, aproape de prabusire. “n intreg Imperiul Austro-Ungar natiunile se lupta pentru identitate si unitate nationala. Sfarsitul primului razboi mondial gaseste Romania de partea Antantei, care se incoroneaza victorioasa. Obiectivul pentru care Romania a luptat cu jertfa de sange era clar, unirea tuturor romanilor in cuget, in simtire si in limba. Cu toate acestea, Unirea se infaptuieste greu.
La 13 noiembrie 1918, la Belgrad, o delegatie a Antantei se intalneste cu reprezentantii Ungariei. Se stabileste ca granita cu Ungaria – denumita linia demarcationala – sa fie cursul raului Mures. La jos de Mures era Romania, la nord de Mures, unde regasim si Salajul, ungurii ramaneau in drepturi. Actul ignora dorinta romanilor transilvaneni. Astfel, au loc conflicte in aceasta regiune.
Sfarsitul razboiului gaseste Salajul in Ungaria. Dorinta de unire a salajenilor este ignorata, iar din primele zile ale lunii noiembrie in Salaj au loc revolte impotriva stapanirii ungare. Satele romanesti erau cuprinse de o adevarata stare revolutionara. De frica romanilor, sprijiniti de soldatii intorsi de pe front, autoritatile maghiare se retrag. Vechea administratie inceteaza sa mai existe. “n locul ei apar consiliile nationale romanesti, primele nuclee ale administratiei romanesti din Salaj.
Romanii nu mai erau acum subjugati. Date clare despre revolta romanilor eliberati de jugul maghiar se consemneaza in comunele Mesesenii de Jos, sau Cizer. Obiectivele revoltei romanilor erau lupta impotriva marilor proprietati si pentru reforma agrara; romanii isi doreau satisfacerea nevoilor elementare. Revoltele scad in intensitate spre finele lunii noiembrie 1918.
rn
Salajeanul Gheorghe Pop de Basesti a deschis oficial
lucrarile la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia
rn
La 20 noiembrie 1918, Marele Sfat al Natiunii Romane din Ungaria si Transilvania convoca pentru data de 1 Decembrie, cu incepere de la ora 10.00, "Adunarea nationala a natiunii romane din Ungaria si Transilvania la Alba Iulia, cetatea istorica a neamului nostru".
Adunarea Nationala era primul parlament autentic reprezentativ si democratic. Erau reprezentate toate institutiile.
Salajenii s-au conformat si au trecut la alegerea delegatilor. Salajenii au avut un loc de frunte in desfasurarea istorica. Presedinte de onoare al Marii Adunari Nationale si cel care a deschis oficial lucrarile a fost salajeanul Gheorghe Pop de Basesti. Victor Deleu, avocat din Simleu Silvaniei, a fost conducatorul si reprezentantul corpului de voluntari romani din Transilvania, Bucovina si Ungaria.
Marea Adunare Nationala, prin votul celor 1.228 de delegati alesi din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, a decis in fata a peste 100.000 de romani aflati in piata "unirea pentru totdeauna a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania".
La 2 decembrie 1918 ia nastere Marele Sfat National, care avea rolul de a conduce Transilvania pana la unirea deplina. Presedintele Marelui Sfat National a fost ales salajeanul Gheorghe Pop de Basesti. Membri salajeni au mai fost alesi dr. Victor Deleu, dr. Iuliu Coroianu, dr. Cassiu Maniu, dr. Alexandru Aciu – din Simleu Silvaniei; Traian Trufasiu din Zalau, dr. Augustin Pintea din Crasna, dr. Coriolan Ster din Tasnad.
Iuliu Maniu a fost ales atunci presedintele Consiliului Dirigent, organ administrativ care supraveghea si coordona intreaga activitate socio-politica din Transilvania pana la unirea deplina. Consiliul Dirigent, ca organ al puterii de stat, a fost aprobat si recunoscut de Romania prin Decretul Regal din 13 Decembrie 1918.
Pe toate cladirile publice din Salaj, dupa 1 Decembrie, a fost arborat drapelul tricolor.
rn
Salajul este eliberat cu varsare de sange abia in 1919, cand armata romana a avansat pana la Budapesta
rn
Unirea s-a infaptuit insa greu si cu multa varsare de sange. In Salaj sunt aduse trupe romanesti care sa restabileasca pacea intre populatiile autohtone, dar in zadar. Au loc grave confruntari intre romani si maghiari.
Noua linie demarcationala este trasata pe sectorul Oradea – Satu Mare – Arad. Trupelor romanesti le este interzis sa ocupe aceste orase, aici fiind cantonate trupe franceze. Ramasi dincolo de linia demarcationala, romanii din Simleu Silvaniei, Crasna si Tasnad sunt grav asupriti de maghiari.
Au loc incidente si in Zalau, unde se da Batalia de la Gara, in care mor 6 persoane, 13 sunt ranite, iar 7 sunt date disparute.
La 23 februarie 1919, Zalaul este ocupat de maghiari. La Simleu Silvaniei, clasa intelectuala cade ostatica. Vor fi eliberati abia la 23 mai 1919, cand are loc un schimb de prizonieri pe malul Tisei.
Lupte grele au loc si in aprilie 1919 intre armata romana si trupele maghiare bolsevice conduse de Bela Kun, langa Pericei. Batalia de la Pericei este insa decisiva. Romanii ies invingatori, iar ungurii se retrag de pe teritoriul Romaniei. Armata romana avanseaza spre vest, eliberand treptat toate orasele si satele ocupate de bolsevicii unguri condusi de Bela Kun. Este eliberat Simleu Silvaniei, iar apoi trupele inainteaza, ca pe data de 4 august 1919 Romania sa ocupe Budapesta. Teritoriul Romaniei la 4 august 1919 cuprindea si partea de est a Ungariei, pana la Budapesta, insa romanii se retrag din Ungaria la 25 februarie 1920, la solicitarea puterilor din Antanta.
