Cresterea economica are rezultate cu minus

Guvernarea PSD si-a pus amprenta pe anul ce se incheie prin cresteri salariale consistente pentru bugetarii politici si pentru functionarii din administratia locala, de la 1 iulie, pagubind insa bugetul national, dupa cum arata cifrele.

rn

Mai multi bani in buzunarul bugetarilor a insemnat mai multe achizitii de bunuri si servicii de catre categoriile de lucratori la stat care au avut un pluis la leafa. Pe fondul cresterii consumului, economia a cunoscut o crestere de 8,6 la suta pe al treilea trimestru.
Cheltuielile statului cu plata salariilor bugetarilor au crescut cu 21 la suta, in medie, in primele 11 luni ale anului. Si cheltuielile cu asistenta sociala au crescut cu 12,9 la suta, potrivit ultimului raport de buget. Acelasi document arata ca au crescut veniturile la bugetul general consolidat in primele 11 luni ale acestui an cu 11 la suta. Cu toate acestea, la bugetul de stat s-au adunat in perioada mentionata mai putini bani decat s-au cheltuit, rezultand un deficit de 5,5 miliarde de lei, reprezentand 0,7 la suta din Produsul Intern Brut.

rn

Preturile au crescut mult si pentru bugetarii
cu lefuri marite, dar mai ales pentru angajatii
care nu au primit nici un leu in plus la salariu

rn

Cresterile economice trambitate pe parcursul anului nu s-au tradus intr-o crestere a nivelului de trai. Dimpotriva. Cei cu lefurile marite constata ca puterea lor de cumparare eaproximativ la fel ca inainte, iar pentru cei care n-au avut parte de mariri de salarii e… dezastru.
Alimentele s-au scumpit luna de luna in a doua parte a anului. S-au majorat si preturile la carburanti, prin introducerea accizei suplimentare la carburanti, iar facturile la gaze naturale si energie au crescut in mai multe randuri in acest an.
Datele Institutului National de Statistica (INS) spun ca, de la inceputul anului, preturile la produsele alimentare au crescut cu 3,88 la suta in primele 10 luni ale anului si cele ale produselor nealimentare cu 4,12 la suta.
Inflatia a urcat la 3,23 la suta in noiembrie, de la 2,6 la suta în octombrie, pe fondul scumpirilor, potrivit datelor publicate ieri de INS.
Potrivit INS, salariul real, calculat in functie de puterea de cumparare, a scazut in octombrie fata de luna septembrie cu 0,6 la suta, din cauza cresterii cursului Euro. Daca in septembrie dintr-un salariu mediu net se puteau cumpara 518 euro, in octombrie romanul de rand, cu cativa lei mai multi la salariu, isi putea cumpara doar 516 euro. Este consecinta directa a celei mai mari cresteri a cursului de schimb din acest an, la o medie de 4,6314 lei/euro fata de 4,5885 lei/euro în luna precedenta.

rn

Salariile in luna octombrie 2017 erau mai mari decat in octombrie 2016 – in medie cu 27 la suta in cazul functionarilor publici, aparare etc., cu 23 la suta in sanatate, cu 11 la suta in invatamant, si cu 8 – 13 la suta in alte sectoare de activitate. Plusul fata de anul trecut la nivelul salariului real este insa de doar 10 la suta. Iar la nivelul judetului Salaj, castigul salarial mediu net este cu circa 20 la suta mai mic decat media pe tara.

rn

Inflatia este mare decat cea prognozata
si inghite practic majorarile salariale

rn

Banca Nationala a României (BNR) a revizuit în crestere la 2,7 la suta prognoza de inflatie pentru finalul acestui an, de la 1,9 la suta anterior.
Astfel, cresterile de venituri ca urmare a majorarii salariilor in cazul angajatilor platiti din fonduri publice nu aduc si un plus de bunastare, deoarece sunt anulate prin cresterile de preturi si scumpirea traiului.
BNR a argumentat ca inflatia a crescut ca urmare a deciziilor guvernului de la inceputul anului privind reducerea (sau eliminarea) unor taxe si impozite, cresterii ROBOR si introducerii accizei suplimentare la carburanti.

rn

Scumpiri in lant la gaze si electricitate

rn

Liberalizarea preturilor la energie a adus scumpiri in lant la gaze naturale si energie electrica. Din 1 ianuarie 2018 preturile vor face un nou salt, de 1,5 la suta la energie electrica si de 2 la suta la gaze naturale, potrivit ANRE.
Cetatenii au ajuns sa plateasca in 2017 facturi mult mai mari la utilitati fata de anul trecut. Potrivit analistilor care calculeaza consumul mediu al unel gospodarii, cheltuielile la gaze, termoficare, electricitate reprezinta 10 la suta din cheltuielile lunare cu modul de trai, in timp ce painea reprezinta 5 la suta din cheltuilile zilnice ale unei familii.
Ultima majorare de pret la gaze si energie electrica a avut loc la 1 octombrie, cand gazele naturale s-au scumpit cu 6 la suta, iar tarifele la electricitate au crescut cu 5 procente.
La 1 iulie ANRE a decis majorarea cu aproximativ 8,6 la suta a preturilor reglementate la energie, gaze naturale si electricitate. Pretul la energia consumata de catre populatie a mai crescut cu 8 la suta de la 1 iulie.
Din 1 aprilie 2017 pretul gazelor de productie interna a fost liberalizat prin Ordonanta 64. S-a promis atunci ca anul acesta pretul gazelor pentru populatie nu va fi majorat. Vorbe-n vant. Preturile la energie au crescut in prima parte a anului, in medie de 14 la suta.

rn

Acciza suplimentara la carburanti a saltat
preturile mai mult decat ar fi vrut Guvernul

rn

Printr-o Ordonanta de Guvern, accizele la carburanti s-au majorat cu 0,16 lei pe litru incepand cu 15 septembrie si cu inca 0,16 lei pe litru de la 1 octombrie. Unele benzinarii au mai operat o scumpire chiar inainte de 15 septembrie, fara sa mai astepte acciza suplimentara. “n final, de cand s-a anuntat introducerea supraacizei pana in prezent ne-am ales cu o scumpire de 20 la suta la carburanti.

rn

An negru pentru piata muncii in Salaj

rn

2017 a fost un an greu pentru piata muncii din Salaj. Directorul general al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Salaj, Ioan Ionel Muresan, declara luna trecuta ca, in Salaj, numai cine nu a dorit nu si-a gasit un loc de munca anul acesta.
Luna de luna se anunta intre 300 si 500 de locuri de munca vacante, in diverse domenii. Majoritatea firmelor cauta muncitori calificati, ori necalificati pe care sa-i instruiasca la locul de munca. Oferta pentru cei cu studii superioare este la un nivel scazut.
Firmele mari din judet au scos spre ocupare sute de locuri de munca anul acesta, avand investitii si contracte noi. Din pacate nu au prea gasit oameni care sa le ocupe. Mare parte din putinii salajeni care s-au prezentat la bursele locurilor de munca au venit de fapt sa obtina negatia pentru a primi in continuare ajutorul de somaj.
Deficitul de cerere de pe piata muncii este dat de faptul ca mare parte din populatia apta de munca din Salaj este plecata la munca in strainatate.
Daca in 1990 erau incadrati in campul muncii 78.000 de salajeni, in prezent mai lucreaza 49.000 de salajeni. Zeci de mii de salajeni au plecat peste hotare, unde beneficiaza de salarii mai mari si conditii de trai mai bune.