Puterea PSD-ALDE ajusteaza justitia dupa chipul si asemanarea coruptiei

Stergem urme, scapam de martori prin intimidare, desfiintam proba video. Cine pomeneste public despre faptele reprobabile inainte de pronuntarea judecatorilor merege la puscarie; presei i se puna lacat la gura. Procurorii sunt ingrijorati; noile modificari le fac munca imposibila, iar infractorii ne vor rade in nas tuturor

rn

In Parlamentul Romaniei, majoritatea PSD-ALDE duce o lupta acerba contra justitiei prin modificarile pe care le aduce legilor justitiei, in incercarea de a pune la dapost de rigorile legii politicienii si clientela politica cu probleme penale. 

rn

Ultima gaselnita este secretizarea completa a tuturor dosarelor aflate în faza de urmarire penala si camera preliminara, comunicarea oricaror informatii în acest sens urmând a fi considerate infractiune. Sunt vizate sa pastreze secretul atat autoritatile publice, cat si presa. Altfel spus, opinia publica nu va mai putea afla de la televizor, de la radio sau din ziare nimic legat de dosarele lui Liviu Dragnea, spre exemplu, sau ale oricarui alt personaj, cu sau fara notorietate. Aceasta ascundere de opinia publica este menita sa nu stirbeasca imaginile imaculate pe care vor sa le afiseze, in ochii electoratului, buna parte a politicienilor.
Pretextul PSD-ALDE este o directiva europeana privind prezumtia de nevinovatie, doar ca initiatorii acestor amendamente extind prevederea pana la prezumtia de nevinovatie infinita, absoluta. Directiva europeana prevede ca statele membre se asigura ca persoanele suspectate si acuzate beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pâna la dovedirea vinovatiei, conform legii. “n acest context, PSD si ALDE au propus introducerea unui articol care interzice efectiv orice “comunicare publica” referitoare la faptele si persoanele in cauza. E important de precizat ca directiva europeana nu interzice comunicarea acestui fel de informatii, precizand doar ca „statele membre ar trebui sa ia masurile adecvate pentru ca autoritatile publice, atunci când comunica informatii mass-mediei, sa nu se refere la persoanele suspectate sau acuzate ca fiind vinovate atât timp cât nu s-a dovedit conform legii ca sunt vinovate”.
Intrebat despre aceste amendamente, presedintele Comisiei pentru legile Justitiei, Florin Iordache, nimeni altul decat fauritorul OUG 13, cea care dezincrimina abuzul in serviciu, a precizat ca acestea nu depasesc cadrul directivei europene. Iar daca o idee nu depaseste limitele impuse, atunci putem sa o lungim si sa o latim oricat, nu conteaza ca e absurda, atata vreme cat poate aduce beneficii imediate celor direct interesati de votul acestor amendamente. Discutiile pe aceste amendamente, aflate ieri pe ordinea de zi, au fost amanate pentru ziua de luni.

rn

Vom trai un cosmar, cu infractori imposibil
de dovedit si care ni se vor urca in cap

rn

Facute cu dedicatie, cu rolul de a servi unor interese individuale, modificarile legilor justitiei vor avea insa si efecte colaterale pe care vrand, nevrand, le vom simti cu totii. Mai multi procurori si-au exprimat deja, in mediul public, ingrijorarea fata de felul in care va fi data peste cap justitia in Romania daca unele amendamente din cele propuse vor ajunge sa fie aplicate.
Am stat de vorba cu prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Zalau, Liviu Corda, legat de urmarile pe care le pot avea aceste amendamente, daca ajung sa fie aplicate, atat in activitatea procurorilor, cat si in viata noastra de zi cu zi.
Concluzia e simpla: munca procurorilor va fi mult ingreunata, infractorii se vor bucura mai mult de libertate, iar noi vom trai intr-o societate nesigura, cu frica de a-i reclama pe cei care fac sau ne fac rau.
Legat de probele video, prim procurorul Liviu Corda spune ca importanta acestora este, in multe cazuri, covarsitoare.
“Exista camere video intr-o multime de locuri, la bancomate, spre exemplu. Tocmai de aceea au fost instalate, pentru a putea proba eventuale fapte. Cel mai recent exemplu este cazul de la metrou, din capitala. Daca nu ar fi fost folosite imaginile video, autoarea nu ar fi putut fi prinsa. Foarte multe infractiuni ar fi greu de probat daca nu s-ar putea folosi imaginile video. Nu inteleg care e rationamentul, mai ales ca fiabilitatea imaginilor surprinse cu ajutorul camerelor video nu s-a contestat niciodata”, spune prim-procurorul.stop_coloana

rn

Dovezile procurorilor devin nule

rn

Un alt amendament se refera la eliminarea folosirii raportului de constatare ca mijloc de proba. Eliminarea raportului de constatare stiintifica a procurorului diminueaza drastic numarul de probe care pot fi obtinute. Concret, procurorul foloseste constatarea tehnico-stiintifica pentru o multime de situatii urgente, cum ar fi atunci cand vrea sa descopere repede a cui este o anumita amprenta sau cand vrea sa afle care au fost cauzele unei morti suspecte. Eliminarea constatarii tehnico-stiintifice dintre probele permise inseamna imposibilitatea de a solutiona repede un caz.
“Vor fi mult ingreunate anchetele, atat la infractiunile de evaziune fiscala, cat si la celelalte infractiuni, incepand de la infractiunile rutiere pana la cele de omor. “n baza rapoartelor intocmite urmare a acestor constatari tehnico-stiintifice, care se puteau face foarte rapid, se puteau lua masuri prevenitive. Chiar si statul va fi pagubit printr-o astfel de masura, pentru ca vor fi mai greu de probat infractiunile de coruptie. Vor exista numeroase efecte negative”, e de parere prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Zalau.
De mentionat ca procurorii de la Antifrauda sau de la DNA se bazeaza mult in activitatea lor pe astfel de rapoarte de constatare tehnico-stiintifica.

rn

Nimeni nu mai poate spune nimic
fara stirea suspectului

rn

Un alt amendament, contestat si el, va crea premisele perfecte pentru intimidarea martorilor sau a victimelor in numeroase cazuri.
Acesta da dreptul inculpatului sa asiste la audierea de catre procurori a victimelor. “n acest fel, persoana vatamata va fi pusa in situatia de a marturisi cu inculpatul suflandui in ceafa. Sansele de aflare a adevarului scad considerabil intr-un astfel de context, mai ales daca vorbim despre cazuri de crima organizata, viol, violenta in familie, abuzuri asupra copiilor.
Prim procurorul Liviu Corda spune ca, in prezent, aparatorul inculpatului este cel care poate asista la audierea victimei, cu exceptia cazurilor cand e vorba despre persoane vulnerabile. ““n acest caz, lucrurile sunt nuantate. “n unele situatii, daca ne referim la un accident rutier, iar martorul este audiat in prezenta soferului vinovat, nu a avocatului acestuia, lucrurile nu sunt atat de grave. “n schimb, daca e vorba despre o persoana vulnerabila, de exemplu un copil, care a fost victima unei agresiuni sau ne aflam in fata unor infractiuni de criminalitate organizata, audierea victimei in prezenta inculpatului poate insemna ca adevarul sa nu mai iasa la iveala”, spune prim procurorul.
Ca fapt divers, referindu-ne la activitatea procurorilor DNA, acestia vor fi obligati, imediat dupa ce primesc o sesizare cu privire la o persoana, sa o anunte si sa-i dea voie sa asiste la audierea celui care a reclamat fapta de coruptie. E evident ca reclamantul va fi intimidat de prezenta celui reclamat, mai ales daca la mijloc e vorba de infractiuni de coruptie sau abuz în serviciu, iar cel reclamat ii este, bunaoara, sef.

rn

40 de magistrati salajeni au semnat
impotriva modificarilor la legile Justitiei

rn

Mare parte a specialistilor in drept s-au pronuntat impotriva modificarilor legilor Justitiei, in forma in care vor sa o faca guvernantii.
Memoriul magistratilor români pentru retragerea proiectului de modificare a legilor Justitiei are 3.865 de semnaturi, magistratii salajeni fiind printre primii care au semnat impotriva propunerilor.
Sunt nu m ai putin de 40 de magistrati din Salaj care nu sunt de acord cu modificarile facute “fara studii de impact si fara o prealabila consultare asupra unor aspecte legislative esentiale, pentru asigurarea transparentei decizionale, în raport cu magistratii (judecatori si procurori) si societatea civila”, asa cum reiese din memoriu.

rn

Modificarile la legile justitiei sunt
cu dedicatie pentru coruptii cu greutate

rn

In alta ordine de idei, cunoscutul judecator Cristian Danilet a declarat public, la un post national de televiziune, ca aceste modificari legislative sunt cu dedicatie.
“Toate aceste modificari fac parte dintr-un puzzle pe care parlamentarii încearca sa-l construiasca astfel încât persoanele, în special cele urmarite penal în anchete de mare coruptie, sa scape de urmarire. Modificarile sunt ocazionate de implementarea unei directive, însa parlamentarii vor profita pentru a introduce si alte modificari necerute de directiva. (…) Legile astea sunt date pentru anumite persoane. În viziunea europeana, atunci când vorbim de prezumtia de nevinovatie trebuie asigurate anumite modalitati prin care suspectului sa i se asigure un cadru în care el sa fie banuit, opresat de public cum ca ar fi savârsit infractiunea. Comunicatele DNA se încheie cu o fraza: noi va comunicam ca a început urmarirea penala sau ca s-a dispus arestarea. Asta nu înseamna însa ca suspectul nostru e vinovat, adica el înca se bucura de prezumtia de nevinovatie”, spune Cristian Danilet.