40 de magistrati salajeni au semnat memoriul impotriva modificarilor "legilor justitiei"
Liderii coalitiei de guvernare au decis in urma cu cateva zile ca Legile Justitiei sa fie modificate pana la finalul acestui an in Parlament, unde coalitia PSD-ALDE detine majoritatea, prin proiectul de lege initiat de ministrul Tudorel Toader. Acesta a anuntat saptamana trecuta ca este finalizat proiectul, pe care nu si-l va asuma insa guvernul, cel mai probabil pentru a nu starni oprobiul public asa cum s-a intamplat la inceputul anului cu Ordonanta 13, promovata de fostul ministru Florin Iordache.
rn
Au reactionat insa deja profesionistii din Justitie, care contesta proiectul si cer retragerea lui.
Memoriul magistratilor români pentru retragerea proiectului de modificare a "Legilor Justitiei" are 3.865 de sustinatori. Magistratii salajeni au fost printre primii care au semnat impotriva modificarilor propuse de ministrul Toader. Sunt 40 de magistrati din Salaj care nu sunt de acord cu modificarile la Legile Justitiei.
"La 23 august 2017, într-un document PowerPoint prezentat într-o conferinta de presa, Ministrul Justitiei a propus un set de modificari pentru "legile justitiei" (Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 si Legea nr. 317/2004), fara studii de impact si fara o prealabila consultare asupra unor aspecte legislative esentiale, pentru asigurarea transparentei decizionale, în raport cu magistratii (judecatori si procurori) si societatea civila (…) Prin urmare, având în vedere vointa majoritatii covârsitoare a magistratilor, va solicitam, pentru înlaturarea oricaror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, sa dispuneti retragerea sa (respingerea în Guvern, dupa caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justitiei sa initieze si sa dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistratii, Consiliul Superior al Magistraturii, asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, pentru a îmbunatati cadrul legislativ", scrie in memoriul inaintat de contestatari ministrului Justitiei, Tudorel Toader.
rn
Judecatorii si procurorii salajeni care
se opun proiectului ministrului Toader
rn
Lista magistratilor salajeni care se opun modificarilor legilor Justitiei iI cuprinde pe: Anghel Pop, judecator, Tribunalul Salaj; Barbura-Turcu George, judecator Tribunalul Salaj; Marian Dorina Elena, judecator, presedinta Judecatoriei Zalau; Savescu Gabriela Victorita, judecator, Judecatoria Zalau; Isacu Veronica Irina Antonia, judecator, Judecatoria Zalau; Lar Maria Daniela, judecator, Judecatoria Zalau; Moga Anamaria Mihaela, judecator, Judecatoria Zalau; More Zsigmond Gabriella, judecator, Judecatoria Zalau; Merfu Aron Daniela, judecator, Judecatoria Zalau; Bologa Crin Nicu,prim-procuror, PT Salaj; Stana Pompilia Dana, prim-procuror adjunct, PT Salaj; Bogdan Rodica, procuror, PT Salaj; Balas Angela, procuror, PT Salaj; Olar Adrian Claudiu, procuror, PT Salaj; Flonta Sorin Emil, procuror, PT Salaj; Brindeanu Dan Eugen, procuror, PT Salaj; Craciun Florian Nicolae, procuror, PT Salaj; Dohan Oana Cerasela, procuror, PT Salaj; Corda Liviu Tiberiu, prim-procuror, PJ Zalau; Oanes Corina, procuror, PJ Zalau; Munteanu Vladimir, procuror, PJ Zalau; Dohan Catalin, procuror, PJ Zalau; Ghiran Alina Adreia, prim-procuror, PJ Simleu Silvaniei; Sabou Ioan Calin, procuror, PJ Simleu Silvaniei; Matei Elena Ligia, procuror, PJ Simleu Silvaniei; Bubuiug Liviu, procuror sef, DIICOT Salaj; Dan Budusan, procuror, DIICOT Salaj; Liloiu Victor, prim-procuror, PJ Jibou; Chis Marta Daniela, procuror, PJ Jibou; Bortes Mihai, procuror, PJ Jibou; Dana Puiu, judecator Tribunalul Salaj; Costin Moldoveanu, judecator Tribunalul Salaj; Rares Podar, judecator Tribunalul Salaj; Corina Siman, judecator Tribunalul Salaj; Ioana Hodis, judecator Tribunalul Salaj; Claudia Tomsa, judecator Tribunalul Salaj; Stef Cristina, judecator Tribunalul Salaj; Kende Monica, judecator presedinta Tribunalului Salaj; Pop Adriana, judecator Tribunalul Salaj; Dan Chis, judecator, Judecatoria Zalau.
rn
Suntem la un pas de politizarea Justitiei
rn
Chiar in ziua in care a implinit sase luni la conducerea Ministerului Justitiei – pe care a preluat-o dupa inlaturarea lui Florin Iordache pe fondul scandalului national cu Ordonanta 13 – ministrul Tudorel Toader a venit cu propuneri legislative care risca sa scoata din nou oamenii in strada.
Politicul va avea un amestec evident in actul de justitie, iar separarea puterilor in stat va deveni doar o poveste, atrag atentia mai multi analisti politici.
Cea mai contestata propunere e cea potrivit careia presedintele nu va mai numi sefii de la DNA, DIICOT si Parchetul General. De asemenea, se va infiinta o structura noua, care-i va urmari penal doar pe judecatori, iar acestia vor fi trasi la raspundere pentru erorile comise in exercitarea profesiei.
“n ce priveste propunerea ministrului Tudorel Toader ca presedintele tarii sa nu mai poata numi sefi la DNA, DIICOT si la Parchetul General, varianta ministrului este ca viitorii procurori-sefi sa fie numiti de Sectia de Procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei. Altfel spus, conducerea acestor institutii va fi numita de un ministru, oricare ar fi el, numit politic. E logic care va fi criteriul primordial pentru numirile procurorilor sefi, dincolo de faptul ca se nasc mari semne de intrebare cu privire la obiectivitatea acestora.
Este contestata puternic infiintarea noii directii in cadrul Parchetului de pe langa “nalta Curte de Casatie si Justitie, pe lânga DNA si DIICOT, cu competenta exclusiva de efectuare a urmaririi penale pentru judecatori, indiferent de natura si gravitatea faptelor. Corpul specializat ar urma sa fie format din 20 de procurori care vor avea aceasta competenta exclusiva.
O alta propunere cu care vine ministrul Tudorel Toader se refera la modul in care sunt trasi judecatorii la raspundere pentru faptele lor. Concret, in prezent, legea spune ca statul se poate indrepta impotriva magistratului pentru recuperarea prejudiciului. “n noua forma, actiunea statului fata de magistrat devine obligatorie. Mai exact, persoana care a suferit un prejudiciu se indreapta impotriva statului, prin Ministerul de Finante. Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, statul se indreapta obligatoriu cu actiune de despagubire impotriva judecatorului sau procurorului care a savarsit eroarea cauzatoare de prejudiciu.
Mai mult, Inspectia judiciara nu va mai depinde de CSM, pentru ca va trece si ea la Ministerul Justitiei si va fi o structura cu personalitate juridica.
