Apel pentru moralitate in politica lansat de acasa de la Iuliu Maniu

La Initiativa Fundatiei Corneliu Coposu, la Badacin, la casa memoriala Iuliu Maniu s-a citit duminica Apelul catre natiune pentru renasterea valorilor crestin-democratiei romanesti. 

Circa 200 de personalitati din tara au fost prezente la eveniment. Gazda evenimentului, preotul Cristian Borz din Badacin, a organizat o vizita la muzeul dedicat lui Iuliu Maniu. La mormantul simbolic al fostului premier taranist din „Dealul {arinei” a avut loc un parastas in memoria familiilor Maniu, Mihalache, Coposu, Ratiu si Diaconescu.
Apelul a fost citit de catre Ionut Gherasim, fostul secretar al lui Corneliu Coposu si nepot al lui Ilie Lazar, fost taranist inchis de comunisti pentru ca a aparat valorile nationale.
Ziua s-a incheiat cu o masa pentru invitati, drept pomana cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Ion Ratiu (6 iunie). De asemenea, vineri, s-au implinit 100 de ani de la nasterea lui Ion Diaconescu.
Manifestul a fost scris de catre Ionut Gherasim, fost secretar al lui Corneliu Coposu, maestrul Dan Grigorem, Alexandru Gussi, profesor de stiinte politice, Antonie Popescu, avocat,
Ionut Matei, avocat, Doru Maries, presedinte Asociatia 21 Decembrie, Andrei Dimitriu.
”n apel se vorbeste despre criza morala prin care trece politica romaneasca, marcata de populism si demagogie, despre nevoia de moralitate in politica actuala si de asumare a unor repere politice, reprezentate de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Ratiu si Ion Diaconescu.
Apelul a fost semnat pana in prezent de catre surorile lui Corneliu Coposu, Flavia Balescu Coposu si Rodica Coposu, poeta Ana Blandiana, ziaristul si lingvistul Paul Lazarescu,
Tudor Dunca – deputat in legislaturile 1992-1996 si 1996-2000, ales in judetul Maramures, Costin Borc – vicepremier in cadrul guvernului Dacian Ciolos, care spune ca a crescut alaturi de Corneliu Coposu si si-a insusit din principiile acestuia, Liviu Hagea – fost secretar de stat, reprezentant al Fundatiei „Ion Ratiu”
Scopul acestui manifest este ca, la 100 de ani de la crearea Romaniei Mari, sa se proclame necesitatea inceperii unei serii de dezbateri civice in vederea aparitiei unei forte politice capabile sa-i reprezinte credibil pe romanii care se regasesc în valorile crestin-democrate si in traditia celor care de-a lungul acestui secol s-au sacrificat pentru o Romanie unita si democratica.
Rodica Coposu, sora lui Corneliu Coposu, doreste sa le transmita salajenilor, prin ziarul nostru, sa nu isi uite istoria, mai ales prin prisma faptului ca mari oameni politici care au scris-o s-au nascut pe aceste meleaguri:
„Este o chestiune de onoare pentru salajeni sa nu ii uite pe Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, Simion Barnutiu, dar mai ales principiile si valorile crestinesti cu care acestia si-au servit tara”, spune Rodica Coposu.

Apel pentru renasterea social-democratiei romanesti

Apel pentru renasterea crestin-democratiei românesti
– o chemare la dialog, la asumarea responsabilitatii, la actiune.
Ne adresam tuturor celor care înteleg ca România se afla azi într-o criza morala. E o criza morala pentru ca e o criza de încredere în institutiile politice, în partide, în discursul politic. E o criza morala pentru ca e o criza a dialogului între mai multe Românii care se îndeparteaza una de
alta. E o criza morala pentru ca nu mai stim ce valori ne definesc, pentru ca logica denigrarii oricarei voci publice a învins logica unei critici rationale. Câta vreme discursul intolerantei fata de celalalt câstiga teren nu vom putea gasi împreuna solutii pentru a iesi din aceasta criza sociala, politica, morala.
Apelul nostru vine din necesitatea de a da raspunsuri si solutii într-un context social plin de îngrijorari, dar fara repere.
Sa nu uitam ca ce se întâmpla în România de azi, de la fragilitatea institutionala pâna la omniprezenta coruptiei, este rezultatul unor alegeri gresite din trecut. Comunismul a cazut în 1989, dar nici acum nu am iesit din consecintele dominatiei totalitare. Prin votul românilor în 1990, 1992
si 2000, Iliescu si protejatii sai au putut construi o “democratie originala” si un “capitalism de
cumetrie”, cum chiar ei le-au definit. Apoi PNL-ul si PDL-ul au reprezentat dreapta, dar au devenit din ce în ce mai asemanatori cu pesedistii, din ce în ce mai apropiati de interesele economice ale acestora.
De la disparitia de pe scena parlamentara a PNtCD, nici-un partid nu a mai avut forta de a reprezenta credibil dreapta politica, anticomunismul, crestin-democratia. Acest loc a fost lasat gol, iar electoratul natural al acestei zone politice fie nu a fost reprezentat, fie a fost reprezentat foarte prost. Viata politica româneasca va ramâne dezechilibrata si nereprezentativa daca nimeni nu e capabil sa umple acest gol.
Îi chemam pe toti cei care cred ca pot contribui la reechilibrarea scenei politice sa se angajeze într-un proces de dialog politic care sa vizeze reconstruirea unei forte politice autentic de dreapta, atasata traditiilor democratice, moralei crestine, patriotismului luminat si necesitatii continuarii integrarii europene. O noua clasa politica, o schimbare autentica nu pot exista fara asumarea unor identitati politice, unor doctrine democratice.
Discursurile populiste anti-sistem nu înnoiesc, ci adauga si mai multa confuzie, nu urmaresc iesirea din politica demagogiei, ci vor numai sa schimbe tipul de demagogie. România are azi nevoie de mai multa responsabilitate si claritate la nivel institutional si individual.
Pentru asigurarea dezvoltarii economice si a securitatii nationale, consideram ca nu exista alternativa la apartenenta României la UE si NATO, cu atât mai mult cu cât evolutia situatiei internationale este îngrijoratoare, iar în imediata apropierea a granitelor României exista în ultimii
ani situatii conflictuale. Azi avem nevoie de adevar la fel ca la începutul anilor 1990. Azi exista la fel de multa confuzie, la fel de multa ignoranta politica. Dar exista si aceeasi nevoie sociala de clarificare,aceeasi sete de adevar.
Îi chemam pe toti cei care vor sa raspunda acestui orizont de asteptare sa se întâlneasca, sa se aseze la masa dialogului si mai ales sa se implice. Prea multa critica, prea putina implicare. Trebuie sa regasim mijloacele de a mobiliza social si politic nu numai împotriva a ceva, ci si pentru ceva. Nimeni nu poate face asta singur. E nevoie de o formatiune politica reprezentativa care sa poata reconstrui idealul binelui comun. În contextul românesc doctrina crestin-democrata si traditia istorica a PNtCD pot fi punctul de întâlnire al celor care vor sa contribuie în mod concret la o schimbare de substanta a vietii noastre politice. Egoismul produs de comunism si de post-comunism, individualismul inerent actualului context economic au facut uitat idealul binelui comun. Niciodata nu s-a vazut mai bine ca acum
lipsa unui partid care nu numai sa invoce binele comun, dar care sa elaboreze si sa propuna societatii o viziune asupra acestui bine comun. Un partid nu e în primul rând un mijloc de a câstiga puterea, e si un loc al elaborarii solutiilor la problemele cu care se confrunta o natiune.
La aproape 28 ani de la caderea comunismului niciun partid parlamentar nu pare interesat nici de doctrina, nici de solutii, nici de spunerea adevarului despre trecut si prezent. Nimic durabil nu se construieste pornind de la zero. Dreapta dupa 1990 s-a construit în jurul unei fundatii solide reprezentate de PNtCD-ul condus de seniorul Corneliu Coposu. Militantii si votantii de atunci au ramas orfani. O traditie nu înseamna o sigla, un sediu sau o forma juridica. De 17 ani PNtCD-ul a devenit o umbra a lui însusi, auto-marginalizat, sfâsiat în mai multe tabere, irelevant politic. Aparent pragmatismul politic ne-ar spune ca nimic nu se mai poate construi pe aceste vestigii. si totusi asta ne-ar face sa ignoram faptul ca spiritul PNtCD se regaseste în sufletele
multor români.
Nu întâmplator national-taranistii au fost identificati, atât în timpul perioadei comuniste, cât si dupa 1989, drept principalul adversar al celor care doreau sa tina România captiva în lipsa de democratie, în ignoranta, rupta de valorile occidentale. PNtCD a reusit sa fie în acelasi timp aparatorul autenticei idei nationale si al unei democratii cu adevarat europene. Disparitia acestui important vector democratic si patriotic a lasat câmpul liber dominatiei urmasilor PCR/FSN, iar rezultatele se vad. Azi, unii ar vrea sa uite ca national-taranistii au existat. Dar nimeni nu poate nega implicarea
decisiva a reprezentantilor Partidului National în Marea Unire din 1918. Nimeni nu poate nega implicarea eroica a national-taranistilor împotriva tuturor dictaturilor, împotriva comunismului, împotriva neocomunistilor. Nimic nu poate murdari o istorie a credintei în România. O astfel de traditie nu poate fi confiscata de o stampila. PNt a renascut miraculos în decembrie 1989 prin PNtCD. Spiritul acestui partid poate renaste si azi.
În 1990 existau doar fostii detinuti politici, fara alte resurse decât cele simbolice. Azi, exista infinit mai multe mijloace de comunicare pentru a-i reuni pe toti cei care vor sa puna umarul la renasterea spiritului de rezistenta care i-a caracterizat totdeauna pe fruntasii si pe militantii acestui
partid. Azi nu mai e nevoie sa rezistam împotriva gloantelor sau a tortionarilor, pretul pe care îl platim e infinit mai mic, dar nevoia de a oferi o autentica alternativa e la fel de mare.
Numai înscrierea într-o astfel de traditie ne va da forta morala de a propune o adevarata schimbare. Alaturi de noi vor veni oamenii care înteleg ca valorile statului de drept, ale democratiei, ale moralei în politica nu pot fi aparate numai retoric. Trebuie aparate de oameni care cred în ele,
trebuie aparate de oameni care pot sa actioneze împreuna în numele acestor valori. Iar primul pas al acestei actiuni este sa-ti recunosti radacinile, sa asumi identitatea care a
cultivat totdeauna acele valori, indiferent de pret. Nu exista asumare fara risc, iar asumarea riscurilor de imagine este irelevanta în fata asumarii sângelui varsat pentru apararea acestor valori.
Azi avem multe discursuri populiste, dar patriotii sunt rari pentru ca din ce în ce mai multi români nu se mai regasesc în tara lor. Îi invitam pe toti oamenii, toate grupurile formale si informale care cred ca pornind de la valorile crestin-democratiei vom putea da motive românilor sa creada în viitorul tarii lor. Daca ne privim în ochi, stim ca nu avem de ales. Criza democratiei românesti, falsele valori care domina societatea noastra, criza de încredere care face ca milione de români sa plece dincolo de granite sunt toate rezultatul inactiunii fiecaruia dintre noi.
Fiecare are o responsabilitate, fiecare ar putea sa schimbe ceva daca s-ar uni cu cel care crede în aceleasi valori, cu cel care refuza sa mai fie calcat în picioare.
La 100 de ani de la Marea Unire, la aproape trei decenii de tranzitie fara sfârsit, avem nevoie mai mult ca niciodata de o
platforma politica si vocationala capabila sa aduca solutii, capabila sa readuca oamenii catre actiunea politica, capabila sa puna morala si patriotismul în centru actiunilor sale.