Casa din canepa – un concept original salajean

Salajeanca Leontina Prodan, adepta a utilizarii produselor si materialelor naturale traditionale in stilul de viata actual, aduce in Salaj un nou concept in constructia de locuinte. Este vorba despre case ecologice din piatra, lemn si pereti din puzderie de canepa cu var. Leontina Prodan spune ca va construi, in scop demonstrativ, prima casuta ecologica de canepa, la Galgau Almasului, langa Gradina Zmeilor, pe un teren pe care il are mostenire de la parinti. 

La Timisoara, Leontina Prodan a infiintat Scoala Tehnica de Arte Romanesti Traditionale (START), unde tinerii invata diferite meserii si mestesuguri traditionale, precum constructia de case din materiale naturale, confectionare de papusi din materiale ecologice sau coaserea costumelor populare romanesti.
„Am inceput anul trecut cu primele zidarii demonstrative din lemn, piatra si puzderie de canepa cu apa sau cu lut. Casuta canepii de la Galgaul Almasului va fi un proiect pilot, proiectata pentru zone protejate. Va fi ca si o casuta de vacanta, de 15 – 20 de metri patrati, cu acoperis verde (se decoperteaza de vegetatie terenul de sub casa, iar stratul respectiv se pune pe acoperis – n.r.) si zidarie de puzderie de canepa. Casuta va fi langa un izvor si va avea toate utilitatile necesare pentru locuit”, ne spune Leontina Prodan.
Legat de costuri, initiatoarea proiectului spune ca vor fi aproape de zero. Proiectul este realizat de Ileana Mavrodin, arhitect roman reintors in tara din Canada, care si-a construit propria casa verde, din cob (amestec de lut, paie, nisip, apa). Tinerii timisoreni vor veni in Salaj, la Gradina Zmeilor, pentru a construi voluntar Casuta canepii, iar canepa pentru zidarie va fi din cultura proprie.
„Mergem pe ideea de traditional. Dintr-o cultura de canepa de un hectar rezulta 10 – 15 tone de planta, suficienta pentru o casa. Casa se poate construi intr-o claca, la fel cum faceau bunicii nostri. Ne mai trebuie piatra, lemn si var sau lut”, ne explica salajeanca.

Statul iti plateste casa, daca este ecologica

Pe langa programul clasic Casa Verde, prin care se acorda cetatenilor finantare nerambursabila pentru instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, Ministerul Mediului acorda finantare pentru constructia sau izolarea termica de locuinte utilizand materiale naturale, prin programul Casa Verde Plus.
Programul a afost lansat in 2016 si este multianual. Persoanele fizice care construiesc sau renoveaza ecologic pot beneficia de rambursari din totalul sumei cheltuite cu materialele si lucrarile de constructie pana la valoarea maxima de 40.000 de lei, dupa finalizarea lucrarilor si obtinerea certificatului de performanta energetica.
Se pot folosi pentru constructia sau izolarea caselor materiale ecologice precum canepa, lana, bumbac – denim reciclat, vata minerala bazaltica, pluta, perlitul, celuloza sau zidaria din canepa si var. Mai multe detalii despre program puteti gasi pe site-ul www.afm.ro.

Salajenii si canepa au facut
„casa buna” impreuna… candva

Cultura canepii este parte din modul de viata al strabunilor nostri si din istoria Salajului, sustine Leontina Prodan, si ne indeamna sa ne intoarcem la vechile obiceiuri de viata pentru a trai sanatos.
“n Salaj s-au descoperit (de catre arheologi – n.r.) case construite din canepa cu var. Canepa s-a folosit si in antichitate pentru constructii. S-au descoperit poduri foarte rezistente si se incearca sa se descopere ce compozitie de beton au, dar de fapt sunt facute din amestec de canepa si lut (…) Canepa este si in ADN-ul nostru. Se fac multe cercetari in strainatate despre importanta canepii in alimentatia noastra. Canepa are proprietatea de a absorbi radiatiile. Salajul este o zona cu dealuri radioctive, iar lipsa canepii din culturi se vede in sanatatea oamenilor de acolo”, ne spune cultivatoarea Leontina Prodan.

Canepa – un produs cu cautare

Daca bunicii nostri cultivau si prelucrau canepa manual pentru a face panza pentru imbracaminte, stergare si altele, ulterior sistemul a impus restrictii culturilor de canepa, pe motiv ca semintele contin substante cu potential halucinogen, din care se pot face droguri.
Alti cercetatori spun azi despre canepa ca poate fi utilizata ca medicament, ca se poate face din planta caramizi, combustibil, plastic biodegradabil, hartie si chiar componente pentru masini de lux.
Potrivit Leontinei Prodan, canepa este ceruta pe piata, iar cei care o utilizeaza sunt nevoiti sa o importe.
„La Salonta, judetul Bihor, este un combinat de ulei de canepa, care proceseaza 5 tone de seminte pe saptamana, importata din Franta si China. La Alba Iulia se face ulei de canepa din seminte aduse din Austria. La Buzau este o fabrica de caramizi din canepa. Noi suntem de vina ca am renuntat la aceste culturi, incurcati si de legislatie”.
La Directia Agricola Salaj erau inregistrate anii trecuti culturi de canepa la Galgaul Almasului, in satul Lemniu, comuna Letca, si in localitatea Mesteacan.

Canepa nu e drog, desi legea
romaneasca o ia drept canabis

Cultivarea canepii este tinuta sub supraveghere de autoritatile din Romania, pe motiv ca ar fi un drog. Legea 143 din 2000 reglementeaza modul de infiintare a culturilor de „canabis”, cu referire la canepa. Leontina Prodan explica insa eroarea si ca soiul romanesc de canepa nu este drog.
„Frunzele si semintele de canepa romaneasca nu contin asa-zisul drog. Studiile au relevat o concentratie maxima de 0,02 la suta de tetrahidrocanabinol (THC), iar in unele cazuri continutul de THC a fost nedetectabil. Legea 143 spune ca este interzisa cultivarea canabisului. Nu se face referire in lege la canepa. Eu cand am solicitat autorizatie pentru cultivarea de canepa, mi s-a cerut sa completez un formular – cerere pentru infiintarea de culturi de substante psihotrope si halucinogene. Eu am taiat peste aceasta formulare si am scris canepa”, povesteste Leontina Prodan.
Cultivatoarea crede ca solutia ar fi ca Ministerul Agriculturii sa dea liber infiintarii culturilor in sistem gospodaresc. Fostul premier, Dacian Ciolos, a elaborat o astfel de ordonanta de Guvern, insa a venit campania electorala si nu a mai intrat in vigoare.
Se poate cultiva canepa acum, insa agricultorii trebuie sa obtina avize de la Inspectoratul Judetean de Politie, Directia de Sanatate Publica si Directia Agricola Salaj pentru infiintarea culturii, iar apoi reprezentantii acestor institutii umaresc culturile pana la recoltare.

Leontina Prodan lupta cu autoritatile
pentru reinfiintarea culturilor de canepa

Stabilita in Timisoara, legata insa pe viata de Salaj prin meleagurile natale din Galgaul Almasului, Leontina Prodan revine in judetul nostru, an de an, la casa parinteasca, unde are culturi de in si canepa, dar si pentru a organiza evenimente publice pentru promovarea traditiilor locale si reinfiintarea culturilor de canepa.
Aduce cu ea multi invitati din toata tara, specialisti in varii domenii si potentiali investitori. Anual, organizeaza Ziua Canepii, ajunsa la a treia editie, la Gradina Zmeilor si la Gradina Botanica „Vasile Fati” din Jibou, promovand si aceste locatii.
Cu toate acestea, salajeanca spune ca s-a lovit de indiferenta autoritatilor locale si a parlamentarilor salajeni. „Doua zile am cules gunoaiele de la cabana din Gradina Zmeilor, administrata de primarie. Am vorbit si cu parlamentarii salajeni, pentru ca legislatia este inca restrictiva la culturile de canepa. Am avut promisiuni, dar nu s-a schimbat nimic. Dar lucrurile sunt pornite. O sa ne descurcam si fara politicieni. Avem 30 de voluntari care cred in acest demers si care ne ajuta. Avem primar de la Alba, care a venit la Ziua Canepii in Salaj sa vada ce e cu canepa. Colaboram cu Dr. Virginia Faur, de la Favisan, care trateaza cancerul si alte boli grave cu preparate din canepa”, isi arata Leontina Prodan optimismul, dar si dezamagirea fata de lipsa de deschidere a autoritatilor publice salajene.