Nu a fost greu de prevazut ca nu vor fi bani suficienti la buget pentru a sustine populismul PSD-ului. De fapt, tot romanul si-a dat seama de asta; presa a vuit, analistii economici au tras necontenit alarma. Doar guvernele plantate si controlate de liderul PSD, Liviu Dragnea, n-au fost de acord. pana au constatat, dupa sase luni de guvernare PSD, ca bugetul are o gaura de multe miliarde. Pe inteles, nu sunt bani pentru ce s-a promis si nu s-a apolicat inca, iar pentru ce s-a promis si s-a pus in practica s-a cheltuit mai mult decat suporta bugetul.
Urmarea este mai mult decat logica. Ce fac guvernantii cand constata ca e criza de bani la buget? Baga mana imediat in buzunarul cetateanului platitor de taxe si impozite. Nici n-au alta solutie. Nu fura, Doamne fereste. Dau legi, de exemplu, cum este cea prin care pentru contractul de munca partial se platesc taxe pentru un salariu intreg, se inventeaza impozite, se maresc taxe si impozite existente. Dar si mai simplu si mai eficient este sa dea drumul la scumpiri de produse indispensabile tuturor. Vrei sa traiesti, platesti. Deocamdata s-a scumpit electricitatea. Iar de luna viitoare, adica peste doua saptamani, se scumpesc carburantii. Vom plati cam 40 – 50 de bani in plus pe litru. Guvernul va majora accizele pentru benzina si motorina, justificand scumpirea prin faptul ca incasaarile din aceste accize au fost cam mici anul acesta. Iar scumpirea carburantilor inseamna scumpiri in lant. Transportatorii au anuntat deja ca de luna viitoare vor majora tarifele, dar si ca, pe cat posibil, nici nu vor mai alimenta in tara. S-ar putea, prin urmare, sa ne alegem cu scumpiri fara ca la buget sa se vada ceva in plus, daca transportatoprii fac plinul peste granita, unde gasesc carburant mai ieftin. Dar e cert ca noi vom vedea la raft cum pretul produselor creste.
O constatare pertinenta pe acest subiect a facut USR, prin purtatorul de cuvant, deputatul Dan Barna. “În campanie, domnul Dragnea anunta ca vor disparea unele taxe, inclusiv supraaciza de 7 eurocenti; si dupa sase luni de guvernare dezastruoasa, guvernul condus de PSD anunta ca reintroduce aceasta taxa în regim de urgenta. Românii au fost mintiti în fata cu nerusinare”, se exprima Barna.

Angajatii din invatamant si din sanatate traiesc deja mai prost, cu speranta ca promisiunile pentru ei vor fi respectate

In timp ce valul de scumpiri loveste in tot romanul, bugetarii mai putin norocosi – dascalii si medicii – spera ca guvernantii sa nu uite de promisiunile pe care le-au facut. Oricum, pana le-or veni maririle salariale, la anul, prind din plin valul de scumpiri. Asa, cu salariile nemarite, spre deosebire de altii. E posibil ca, pe cand vor ajunge maririle salariale si la ei, banul sa nu mai aiba aceeasi valoare.
Ministrul Educatiei, Liviu Pop, a anuntat saptamana trecuta ca salariatii din sistemul de invatamant nu vor primi la rectificarea bugetara din septembrie plata drepturilor banesti obtinute in instante. Deci profesorii sunt deocamdata pe minus. Erau bani care li se cuveneau, dar s-au transformat tot intr-o promisiune ca va fi mai bine altadata.
In ceea ce-i priveste pe medici, lor li s-a promis ca, de la anul vor avea si salarii marite si ca veniturile obtinute din exercitarea profesiei nu vor mai fi impozitate. Proiectul de modificare a Codului Fiscal, publicat de Ministerul Finantelor, prevede ca începând cu 1 ianuarie 2018 veniturile din salarii si asimilate salariilor, precum si din activitati independente obtinute din exercitarea profesiei de medic sa fie scutite de la plata impozitului pe venit. Medicii nici nu sunt de acord cu atatea beneficii pe capul lor. Spun ca vor sa plateasca taxe, ca tot omul, vor sa traiasca decent si demn. “Exista teama de ruptura fata de cetatean”, spune intr-un comunicat de presa Federatia “Solidaritatea Sanitara”. Potrivit unui sondaj realizat de organizatie, 57 la suta dintre medici prefera înlocuirea scutirii de impozitul pe venit a medicilor cu acordarea tuturor drepturilor salariale, în timp ce 28 la suta considera ca de aceasta scutire ar trebui sa beneficieze si alte categorii de salariati.
Lucrurile se vad cam la fel si la nivel local, spune Chelement Hodis, presedintele Sanitas Salaj.
“De cand s-a propus aceasta masura, nu au avut loc discutii mai profunde pe aceasta tema, nu s-au cerut pareri, pentru a vedea daca o astfel de masura va asigura stabilitate sau va aduce perturbari in sistem. E si bine, e si rau. Pentru unii, cresterea veniturilor va insemna un motiv destul de bun pentru a nu parasi sistemul, pentru altii, insa, nu cred ca vor conta atat de mult cele 16 procente in plus atunci cand vor avea ocazia sa plece sa munceasca in alte conditii si pe alti bani, in alta parte. Printr-o astfel de masura, se va crea o frustrare a celorlalte categorii de bugetari, dar si in interiorul sistemului. Exista oricum probleme, pentru ca de la 1 martie 2018 doar medicii si asistentele vor primi integral majorarea salariala promisa, in timp ce restul angajatilor din sanatate vor primi majorarea etapizat, pana in 2022. Ne bulverseaza astfel de situatii. Reactii serioase nu avem deocamdata, dar intrebari sunt, iar lucrurile se acutizeaza pe masura ce se apropie termenul de aplicare”, spune Chelement Hodis, despre beneficiile care oricum sunt doar promisiuni si deja fac mai mult rau decat bine. stop_coloana

Bugetarii politici si angajatii lor din administratile locale sunt multumiti; si nici nu ar avea de ce sa nu fie

Bugetarii politici sunt marii castigatori ai Legii salarizarii. Au mai primit anul acesta si in primavara in plus la salarii, iar de la 1 iulie, de cand se aplica legea salarizarii, au lefuri de vis. Sa-i definim, sa fie clar la cine ne referim. E vorba de cei alesi politic sa conduca administratiile locale. Lor le-a revenit sarcina, conform legii salarizarii, sa faca ce vor cu salarile angajatilor din administratia locala pentru a o eficientiza. Ca urmare, salariile angajatiilor din Consiliul Judetean si din toate primariile au crescut simtitor.
Majorarile salariale primite ii multumesc pe functionarii din administratia locala zalauana, de la mic la mare, fapt confirmat de vicepresedintele Sindicatului Civitas din cadrul Primariei Zalau, Laurentiu Ghiurutan.
“Trebuie precizat de la bun inceput un lucru. De 27 de ani, salariatii din administratia publica locala erau Cenusareasa sistemului bugetar la nivel de salarizare. Astazi s-a corectat aceasta nedreptate, iar impreuna cu domnul primar am gasit varianta cea mai buna, astfel incat salariile mici, sub 1.700 de lei, sa creasca substantial, pastrandu-se diferentele, dar nu prapastioase, intre functii, vechime si studii. Am avut in vedere ca bugetul pentru dezvoltare sa nu fie afectat, astfel incat investitiile incepute si investitiile in infrastructura care vor urma sa nu fie afectate in niciun fel. Nu inteleg aici rautatile spuse prin media, sub diferite forme, la adresa colegilor, rautati care nu au nimic de-a face cu realitatea. Bugetarii cu salarii uriase in administratia centrala au existat fara a se crea atata emotie si fara a fi bagati in seama asa cum fac acum unii concitadini ai nostri, aruncand atata venin in spatiul public, uitand ca noi reprezentam un procent mic din total bugetari din Romania”, spune Laurentiu Ghiurutan.
Problema nu e strict ca bugetarii politici, alesii nostri, si mai apoi cei mai mici, de pe langa ei, au lefuri asa mari. Baiul e ca nu au si ceilalti bugetari, care se obosesc cel putin la fel de tare cu lucrul. Iar dureros e ca mediul privat e atat de impovarat cu dari catre statul care-i pune constant piedici si nu-i intinde veci o mana de ajutor, incat, oricata vointa ar fi, nu poate si nu are de unde sa dea atata randament sa asigure bugetarilor asemenea salarii.
De exemplu, un sofer la Primaria Zalau va castiga peste 2.400 de lei, un paznic va castiga 2.200 de lei, un politist local va avea o leafa de incadrare de peste 3.400 de lei, iar pe masura ce urcam in ierarhia Primariei, la referenti, salariile tind spre 4.000 de lei. Sefii de birouri si sefii de servicii trec de 6.000 de lei si pot ajunge la 7.000 de lei. Functiile cheie trec de 8.000 de lei.

Bugetele pentru dezvoltare locala sunt sfrijite, banii contribuabililor se duc pe salariile functionarilor si pe cheltuielile administratiilor

Sa luam exemplul Zalaului, cu sublinierea ca situatia se repeta la nivel de administratie locala peste tot.
In martie, cand s-a votat bugetul orasului pe 2017, 86 la suta din bani au mers la functionarea administratiei municipiului si 14 la suta au ramas pentru dezvoltarea urbei.
Explicit, din banii colectati la nivel local, in proportie covarsitoare se duc pe functionarea primariei, adica salarii si achizitiile pentru functionarea primariei.
Primaria Zalau spune ca totalul cheltuielilor prevazute din bugetul local pe semestrul I au fost de 99.246.890 lei. Atat functionarea administratiei cat si dezvoltare in Zalau. Din cat s-a prevazut s-a cheltuit insa doar 70,87 la suta. Dar daca ne uitam la detalii, observam lucruri interesante. Primaria avea in plan pentru semestrul I cheltuieli de functionare de 85.640.890 de lei. Pentru cheltuieli de dezvoltare, Primaria Zalau avea in plan pentru semestrul I suma de 13.606.000 lei. Prin urmare, daca administratia locala avea sa-si asigure traiul cu 85 de milioane, intreg Zalaul, ca oras, avea prevazut de 6,5 ori mai putin. Din cei 13 milioane de lei pentru diverse investitii si lucrari in oras, s-au cheltuit insa doar 2.845.150 de lei, adica 20,91 la suta din ce era prevazut. Iata economia! Zalaul sta pe loc.

La datoria externa am adaugat 1,8 miliarde de euro

Datoria externa totala a Romaniei a crescut cu 1,8 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie 2017.
Datoria externa a României include atât împrumuturile statului din strainatate, cât si datoriile entitatilor private. Aceasta a ajuns la 94,253 miliarde euro, un nou nivel maxim din decembrie 2014, în special ca urmare a majorarii datoriei publice, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei.

Inflatia creste accelerat

O alta certitudine este faptul ca inflatia este pe un trend ascendent. Banca Nationala a Romaniei prognozeaza o rata a inflatiei de 1,9 la suta pentru finele anului. Specilistii vin insa cu o prognoza mai sumbra si vorbesc despre o rata a inflatiei de 2,2 la suta. Potrivit estimarilor Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din România. cresterea inflatiei se reflecta, automat, in buzunarul romanului: scumpiri si rate mai mari la banca, deoarece inflatia afecteaza si dobanda de politica monetara care, la randu-i, poate duce la majorarea ROBOR, unul dintre indicii care stabilesc valoarea ratelor.

Post Views: 61