Baremul de corectare la proba scrisa de Limba romana a Evaluarii nationale nu este cinstit cu elevii instruiti

Iese cu scandal dupa Evaluarea nationala, din cauza „priceperii” celor care au facut subiectele la proba scrisa la Limba romana. La punctul 4 al celui de-al doilea subiect al probei, problema privind functia sintactica a unui cuvant intr-o propozitie a fost o mica capcana intinsa elevilor care au sustinut luni examenul la Limba romana. Foarte bine. Numai ca baremul de corectare da ca raspuns corect solutia cu care cei care cunosc gramatica nu sunt de acord.
Propozitia „Acum se crede ca factorul limitator este rapiditatea” a fost cea in care elevilor li s-a cerut sa spuna ce functie sintactica are cuvantul „factorul”.
In baremul de corectare este trecut ca varianta corecta de raspuns faptul ca acest cuvant este subiect. O analiza corecta duce la cu totul alt rezultat; si anume ca subiectul in propozitie este „rapiditatea”, iar „factorul” este nume predicativ. Altfel spus, un elev mediocru la Limba romana ar fi spus din start ca respectivul cuvant e subiect, in schimb un elev premiant ar fi privit mai in detaliu si ar fi optat pentru cealalta varianta, respectiv nume predicativ. Lucru care, de altfel, s-a si intamplat. Problema mare este ca elevul instruit pierde la punctaj.

Petitie pentru modificarea baremului de corectare

Mai multi parinti din Zalau au trimis deja o petitie la Ministerul Educatiei, in care reclama problema de care s-au lovit elevii si solicita modificarea baremului de corectare in asa fel incat ambele variante sa fie acceptate ca raspunsuri corecte. In petitia lor, parintii amintesc de un incident similar, petrecut la Evaluarea nationala din 2012, cand a fost nevoie ca Academia Romana sa vina cu lamuriri legat de tipul unor propozitii dintr-o fraza. Atunci s-a decis modificarea baremului si renotarea lucrarilor.
„Ceea ce ma jeneaza sunt dificultatile”, a fost fraza pe care au avut-o de analizat atunci elevii. Initial, propozitia subordonata a fost considerata subiectiva, aceasta fiind singura varianta corecta dupa barem. Ca urmare a numeroaselor opinii care sustineau ca subordonata poate fi considerata, in egala masura, si predicativa, a intervenit Academia Romana, care a decis ca ambele variante sunt corecte si trebuie notate ca atare.
Grupul parintilor zalauani care au trimis petitia la Ministerul Educatiei cer, in conditiile in care intamplarea din 2012 nu a fost invatatura de minte pentru nimeni, sa se tina cont acum de ambele variante de raspuns, precedentul fiind deja creat.
„”n sustinerea prezentei pozitii dorim sa aratam ca s-a creat un precedent prin raspunsul oferit de catre Academia Romana in anul 2012, tot cu ocazia examenelor de Evaluare Nationala.(…) S-a argumentat ca o caracteristica a limbii romane este de a avea o topica libera, inclusiv pentru corespondentele din structura limbii romane – subiect+verb copulativ+nume predicativ-, ceea ce inseamna posibilitatea de a varia, cu efecte stilistice si discursive, topica subiectului si a numelui predicativ. Avand in vedere aceste constatari, care se regasesc si in structura „acum se crede ca factorul limitativ este rapiditatea”, precum si regulile gramaticale stabilite pentru delimitarea subiectului de nume predicativ, care se regasesc in Gramatica limbii romane, pag. 428 volum II si in lucrari de specialitate, apreciem ca functia sintactica a cuvantului „factorul” este de nume predicativ, dat fiind contextul si intelegerea textului, impunandu-se astfel modificarea baremului in sensul celor mentionate. Apreciem ca nu se poate face abstractie de situatia creata in 2012 si de modalitatea de rezolvare a problemei, atata timp cat elevii au vizualizat subiectele si modul de rezolvare a acestora in forma admisa ca urmare a precizarilor Academiei Romane, in caz contrar acestora aducandu-li-se un prejudiciu moral major, datorat situatiilor discriminatorii. Chiar si Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca se considera ca are loc o discriminare indirecta atunci cand o dispozitie, un criteriu sau o practica aparent neutra pune o persoana intr-o situatie speciala dezavantajoasa, in comparatie cu alte persoane”, scrie in petitia parintilor zalauani.

E concurs, asadar o sutime face diferenta

Potrivit baremului de corectare al subiectelor de la Limba romana, la subiectul II, punctul 4, stop_coloana cel la care elevii aveau de identificat functia sintactica a unor cuvinte, s-a acordat „cate un punct pentru precizarea fiecarei functii sintactice (Acum – complement circumstantial de timp; factorul – subiect) 2X1 p = 2 puncte. „n total, pentru toate cerintele, subiectul II a fost punctat cu 36 de puncte, in timp ce subiectul I a fost notat cu 40 de puncte, 14 puncte s-au acordat pentru redactare, iar 10 puncte s-au acordat din oficiu.
Evaluarea Nationala este, pana la urma, un concurs, unde fiecare nota, fiecare sutime, e extrem de importanta. Nota obtinuta la acest examen conteaza in proportie de 80 la suta la stabilirea mediei de admitere la liceu, iar cateva sutimi pot face diferenta. Din cauza catorva sutimi, elevul poate sa nu fie admis la profilul dorit sau chiar la liceul care a reprezentat prima sa optiune.
Pana la inchiderea editiei, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean Salaj, Marcel Lucaciu, care este si inspector de Limba romana, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere in aceasta problema.

Sa o rezolve copiii,
ca e problema grea

Dan Stefan

Problema ridicata de baremul de corectare la proba de Limba romana a Evaluarii nationale dezvaluie de fapt ca suntem o societate derutata. Copiilor li s-a dat – desigur din nestiinta, nu din rea intentie – o problema cu care inca isi bat capul si academicienii.
Dar sa rezolvam mai intai, ca niste copii cuminti si destepti de clasa a VIII-a, punctul 4 de la Subiectul II. Avem de precizat functia sintactica a cuvantului „factorul” din propozitia „Acum se crede ca factorul limitator este rapiditatea”.
Baremul de corectare a lucrarilor spune ca este punctat raspuns corect ca „factorul” este subiect, exprimat prin substantiv.
Dar limba romana are logica, inainte de a avea gramatica. Gramatica este fiica logicii limbii. Adica s-au desprins un set de reguli din felul in care ne exprimam, tocmai ca sa aparam integritatea limbii de cei care atenteaza la ea si sa avem texte scrise si publicate impecabile si sa… ne intelegem mai bine unul pe celalalt.
Prin urmare, logica in care vorbim nu depinde de topica, adica de cum asezam cuvintele in propozitie. Si sa ne uitam inca o data la propozitia „factorul limitator este rapiditatea”. Logica ma face mai degraba sa spun, vazand propozitia fara alt context, ca „rapiditatea” este subiectul, iar „factorul” este numele predicativ. In ideea ca „rapiditatea” poate fi „factor limitator” intr-un context dat.
Sa exemplificam interpretarea cu o speta unde logica se impune mai simplu. Daca vreau sa spun ca seful meu este un balaur, pot sa spun „Un balaur este seful meu”, in ideea ca ar fi un vers dintr-o poezie si vreau sa-mi iasa rima si pasul sau vreau pur si simplu sa accentuez ca e balaur. Cine va intelege insa ca subiectul este „balaur” si eu transmit ca in scaunul sefului sta la propriu o aratare cu sapte capete greseste. Dar presupun ca toata lumea de bun simt va intelege ca „seful” este subiectul si ca „balaur” e numele predicativ, adica o insusire atribuita subiectului, sefului hain.
Si revin la inceput, unde spuneam ca suntem derutati, din cauza ca se lucreaza la nivel inalt cu oameni instruiti sumar. In cazul dat la examen, distinctia se face insa greu, logica lasa ambele variante „la liber”. Se ajunge ca elevul olimpic la Limba romana sa dea raspunsul corect si sa fie depunctat.
Cei care au facut subiectul-problema pentru elevi au scos insa fraza dintr-un context mai larg, fara sa se gandeasca si ca limba, logica fiind, poate fi analizata in context.
Profesori universitari dezbat aprins situatiile in care distinctia intre subiect si nume predicativ este problematica. Este exact cazul de la examenul dat de elevii de clasa a VIII-a, iar copiii nu ar trebui depunctati pentru a doua varianta de raspuns