Munca la negru este inca pe val, iar concediile de odihna sunte pe cale de disparitie in Salaj

ITM a depistat anul trecut peste 100 de salajeni care munceau fara contract

Anul trecut, in judetul Salaj figurau aproximativ 5.000 de societati comerciale contracte de munca active. Insa 83 la suta din totalul acestor firme au doar unul sau doi angajati. Doar 3,7 la suta din firmele salajene figureaza cu peste 50 de angajati, ne spune Luminita Nemes, director al ITM Salaj. 

Aceste cifre sunt consecinta dezvoltarii lente a economiei in judet, pe de o parte, dar, pe de alta parte, scot la iveala un fenomen cu care autoritatile se lupta de ani de zile – munca fara forme legale.
ITM Salaj a desfasurat anul trecut aproximativ opt sute de controale in domeniul relatiilor de munca si 568 pe securitate si sanatate in munca. Daca in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca neregulile constatate au fost de gravitate redusa si au fost remediate in scurt timp majoritatea neconformitatilor descoperite, probleme mai mari au fost pe partea de relatii de munca. Aici s-au aplicat 107 amenzi si s-au dispus 2.300 de masuri de remediere a problemelor depistate. Au fost gasite 104 persoane care munceau “la negru” la 56 de societati comerciale. Patru societati aveau 30 de angajati fara acte, in cazul lor facandu-se plangere penala la Parchet.

Ore suplimentare neplatite, concedii fara plata doar in acte,
concedii de odihna neefectuate si contracte cu timp partial

Dincolo de munca fara forme legale, exista si alte metode prin care angajatorii incearca sa fenteze statul pentru a plati taxe mai mici, doar ca, in cele din urma, cel mai afectat e angajatul. O perioada de timp, neregulile sunt tinute sub pres, cu complicitatea angajatului, care primeste, poate, un ban in plus. Ies insa la iveala atunci cand apar nemultumirile celui din urma.
Una dintre problemele des raportate la ITM este neplata orelor suplimentare sau chiar a drepturilor salariale. De asemenea, se practica, tot mai des, neacordarea concediului de odihna. Legea spune ca e obligatoriu, asa ca, pe foaie, angajatul figureaza ca fiind in concediu, dar in realitate munceste. Problema iese la iveala atunci cand inceteaza raportul de munca intre cele doua parti, iar angajatul isi cere banii pe concediul de odihna pe care stie ca nu l-a efectuat. Doar ca in acte apare altceva, patronul e acoperit, asa ca omul ajunge la ITM.
Contractele de munca cu timp partial sunt, in principiu, cat se poate de legale. Doar ca ele servesc, adesea, ca o modalitate de a plati taxe mai mici catre bugetul consolidat de stat. Uneori trecerea unui timp de lucru redus in acte se face cu complicitatea angajatului, alteori insa acesta habar nu are si constata acest aspect atunci cand isi depune actele pentru pensionare, de exemplu.
La nivelul judetului Salaj, maximum 20 la suta din numarul total al contractelor de munca sunt cu timp partial de lucru, de doua, patru sau sase ore, a precizat directorul ITM, Luminita Nemes, in sedinta de colegiu prefectural de vinerea tecuta. Daca in unele domenii astfel de contracte se justifica, in alte domenii, cum ar fi cel al constructiilor, de exemplu, acest tip de contract pare suspect, insa atata timp cat angajatul e complice, e greu de demonstrat vinovatia patronului, spune Luminita Nemes.
O alta gaselnita a angajatorilor o reprezinta trecerea angajatului, fara ca el sa aiba habar, in concediu fara salariu. Omul primeste aceeasi leafa, doar ca sunt bani negri, iar angajatorul nu mai plateste contributii la stat pentru perioada in care muncitorul e in concediu fara plata. In astfel de situatii, omul poate ajunge sa isi depuna dosarul de pensie si abia atunci sa afle ca din cei trei ani lucrati, de exemplu, intr-un anumit loc, doar un an apare si in acte, pe restul perioadei figurand in concediu fara plata.