Business imobiliar cu morminte in cimitirul din Zalau
Cu vreo trei ani in urma, mai exact prin 2014, Directia Generala de Administare a Domeniului Public (DGADP) Zalau a atras atentia Primariei municipale in mod insistent sa gaseasca solutii de extindere a cimitirului din Zalau, pentru ca altfel acesta nu va mai putea functiona mai mult de un an. Asta era prin toamna lui 2014. Primaria a incercat mai multe variante, dintre care amintim una scandaloasa, si anume amplasarea cimitirului in zona Dealul Morii, intre CET si Michelin. N-a iesit pasenta edililor. Cert este ca s-au incercat mai multe variante, insa toate au depins de costuri si de resursele financiare. Numai ca mortii Zalaului nu puteau ramane pe dinafara. Cimitirul s-a extins in partea dinspre rasarit, in gradina unei persoane, care acum, pe buna dreptate, bate la portile primariei sa fie despagubita. Femeia nu poate scoate mortii din pamantul gradinii sale, iar specialistii nu i-au putut include terenul in PUZ, pentru ca e la mai aproape de 100 de metri de locuinte. Peste 30 de persoane s-au oprit in drumul spre vesnicie in gradina femeii, si ar mai fi loc inca de 100.
Locul de veci se da doar pe baza cerificatului de deces
Vazand ca criza de locuri de veci se accentueaza (anual in cimitirul din Zalau sunt ingropati in jur de 200 de persoane), edilii au apelat la o masura de urgenta. Si anume, nu se mai aproba locuri de veci cu anticipatie, ci numai pe baza certificatului de deces. Unii zalauani au fost nemultumiti de aceasta masura, invocand faptul ca ei si-ar pregati locul de veci din timp si nu le convine sa poposeasca pana la plecare spre cer intre niste simpli pereti de pamant. Le trebuie, spun ei, timp sa-si construiasca un mormant mai de Doamen-ajuta. Cu putina marmura si multa gresie, dar daca nu se poate, nu se poate. Masura a fost si este de moment. Cum de moment, dar de un moment mai indelungat (vreo 10 – 15 ani), este si solutia prin care s-a achizitionat un teren de 1,8 hectare in vecinatatea cimitirului. Viceprimarul Nicole Fazakas recunoaste ca aceasta achizitie nu-i de durata, dar alta solutie nu a existat, iar morti dau buzna. Zalauanii isi cer dreptul de a se odihni pe veci, ca au muncit o viata si s-au saturat sa se chinuie cu o pensie de mizerie.
Luand rata de ingropaciune de 200 de persoane pe an ajungem la concluzia ca in 15 ani ar veni sa-si pregateasca „marea trecere” in jur de 3.000 de suflete. La ora actuala, cimitirul are 3.811 locuri, daca se mai adauga 3.000 nu-i rau tare. Precizam ca acestea sunt doar niste calcule deduse din cifrele existente.
De la 150 de lei la 15.000 de lei pe un mormant
Criza locurilor de veci din cimitirul din Zalau a dus, ca orice criza, la scumpirea locurilor de veci cumparate „la negru”. Sunt cetateni ai Zalaului care au facut o afacere din a cumpara si revinde locurile de veci. “nainte de introducerea masurii de a nu se da loc de veci decat pe baza certificatului de deces, unii au achizitionat teren in cimitir, pe care apoi l-a transformat in locuri de veci si le-au vandut la preturi de 50 sau chiar 100 de ori mai mari. Viceprimarul Fazakas Nicolae spunea ca un loc de veci costa 150 de lei, plus 150 de lei pentru executia gropii, daca nu ai groparii tai. „La negru”, la ora actuala un loc de veci, ce-i drept amenajat, se vinde cu preturi intre 5.000 si 7.500 de lei, in functie de zona de amplasare din cimitir, dar si de modul cum este construit. Zilele trecute, o familie a achizitionat doua locuri de veci, amplasate nu departe de capela, la intersectia cu drumul care urca spre Cimitirul Eroilor cu 15.000 de lei. Bani pusi in palma intre martori. Multi confima business-ul imobiliar din cimitirul Zalaului si faptul ca in functie de cati bani ai poti gasi un loc mai langa alee, sau unul cu imbunatatiri. Cert este ca aceasta criza de locuri de veci a fost pentru unii un bun prilej de a-si mai rotunji bugetul personal.
