Vointa populara versus vointa parlamentara
Parca ma uimeste faptul cu cata rapiditate s-a votat modificarea Constitutiei in Camera Deputatilor in privinta „familiei traditionale romanesti”. Hai sa zicem ca e „o reactie fireasca la incercarile unora de a inlatura sau minimaliza traditia romaneasca”, dupa cum sublinia un deputat. De altfel, acest punct de vedere a fost impartasit de majoritatea deputatilor si de trei milioane de romani. Dar daca tot se misca lucrurile atat de rapid in Parlament in sensul modificarii Constitutiei dupa vrerea a trei milioane de romani care au semnat o petitie in urma cu vreun an de zile, oare n-ar fi cazul ca parlamentarii sa-si aminteasca de o alta solicitare de modificare a Constitutie facuta de peste sapte milioane de romani, in urma cu vreo opt ani, in urma nu a unei petitii, ci a unui ditamai referendum perfect valid si reprezentativ, la care au participat 51 la suta dintre romanii cu drept de vot. Se pare ca politicienii au uitat complet de reducerea numarului maxim de parlamenteri la 300 si de Parlamentul unicameral. Pai, daca tot votam legi care sa respecte vointa populara exprimata intr-o petitie a unei organizatii destul de controversate, de ce nu se voteaza si legea ceruta de peste sapte milioane de romani, la un scrutin suta la suta reprezentativ. |i daca tot punem de un referendum de modificare a Constitutiei, nu facem mai intai cealalta modificare restanta din 2009? Nu tineti cont de vointa populara, domnilor parlamentari, numai cand vreti voi?
