Controversata Lege a gratierii, sora a OUG 13, menite amandoua sa imaculeze penalii si sa-i tina departe de insalubrele penitenciare, a ajuns luni in plenul Senatului pentru votul final. S-au depus numeroase amendamente, au fost certuri, discutii, negocieri, pentru ca la final Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu sa anunte ca prefera veche forma a legii, adica cea frumos si atent creionata de fostul ministru al Justitiei Florin Iordache, in locul noii forme. Retrimiterea legii la Comisia juridica pentru ca aceasta sa fie adoptata in vechea forma a fost ceruta de PSD si ALDE. In favoarea retrimiterii legii la comisie au votat senatorii PSD si ALDE (61 de voturi), iar impotriva cei de la PNL si USR (41 de voturi), acestia din urma cerand dezbaterea si respingerea Legii gratierii. Au fost si 7 abtineri. Cu doar cateva ore inainte ca Legea sa faca stanga imprejur, aceasta fusese deja la Comisia juridica, care a dat un raport amplu cu multe amendamente admise. S-au dovedit in zadar si discutiile anterioare pe marginea fiecarui proiect sau intalnirile cu reprezentantii Ministerului Justitiei, CSM, Asociatiei Magistratilor, Parchetului General sau Uniunii Nationale a Barourilor. Iar de acum, daca nu se mai intampla nimic, proiectul Legii gratierii are termen de adoptare tacita in Senat, prima camera sesizata, data de 23 mai.

Diferentele majore intre cele doua forme ale legii fac diferenta si pentru Dragnea

In timp ce varianta Guvernului, a fostului ministru al Justitiei, Florin Iordache, mai exact, ajuta mai multe persoane in general si mai multi politicieni in special, varianta cu amendamentele votate in Comisia juridica strica ploile unora. “Comisia juridica de la Senat a încurcat destul de mult aceasta lege, cred ca cea mai buna varianta pentru moment este ca legea sa plece din Senat asa cum a venit de la Guvern, pentru ca s-a schimbat de foarte multe ori acolo si eu sunt foarte nemultumit”, declara insusi Liviu Dragnea. Iar in lupta lui pentru gratierea coruptilor, senatorului PSD Serban Nicolae, presedintele Comisiei juridice, i-au scapat din vedere cateva lururi esentiale, se pare.
De exemplu, in forma lui Florin Iordache, legea gratia si pedepse cu suspendare, pe cand varianta Comisiei spunea ca gratierea nu se aplica si condamnarilor cu suspendare. In acest caz, Liviu Dragnea e avantajat clar de varianta lui Iordache. Mai mult, in vechea forma legea gratia si infractiunile electorale, pe cand in forma modificata de Comisia juridica, articolele din Codul penal referitoare la infractiunile electorale ( 391 si 392) erau exceptate de la gratiere.
Comisia juridica a taiat de pe lista faptelor ce pot fi gratiate numeroase infractiuni precum deturnarea licitatiilor publice, exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile, distrugerea, tulburarea de posesie, uzurparea de calitati oficiale, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, trecerea frauduloasa a frontierei de stat, inducerea în eroare a organelor judiciare, influentarea declaratiilor, marturia mincinoasa, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri, compromiterea intereselor justitiei, uzul de arma fara drept, împiedicarea exercitarii drepturilor electorale, frauda la vot, falsificarea documentelor si evidentelor electorale, fapte savârsite în legatura cu un referendum, lovire sau alte violente, vatamare corporala din culpa, hartuire, hartuire sexuala, violarea vietii private, supunerea la munca fortata sau obligatorie, divulgarea secretului profesional, bancruta simpla.
Diferente mari intre cele doua forma ele legii apar si legat de durata pedepselor ce pot fi gratiate. Varianta lui Florin Iordache prevede ca se gratieaza în întregime pedepsele de pana la 5 ani închisoare inclusiv, în timp ce in varianta Comisiei s-ar fi gratiat in intregime pedepsele de pâna la 3 ani inclusiv, iar pedepsele între 3 si 10 ani s-ar reduce cu 3 ani. De asemenea, in varianta lui Iordache revocarea gratierii s-ar fi produs in caz de savarsire a unei noi infractiuni in termen de 3 ani, pe cand Comisia juridica a fixat termen de 5 ani.
Varianta de la Comisia juridica prevedea si injumatatirea pedepselor femeilor insarcinate si intretinatorilor de copii de pana in 14 ani, gratierea integrala a pedepselor persoanelor care au implinit 70 de ani si injumatatirea pedepselor celor peste 60 de ani.
In vechea forma a legii, ar putea fi gratiati aproximativ 1.190 de detinuti, potrivit unor estimari ale Autoritatii Nationale a Penitenciarelor, iar in baza variantei de la Comisia juridica ar fi putut fi gratiate doar 453 de persoane .

De ce prefera Dragnea si Tariceanu Legea gratierii in varianta Iordache

Cat ii priveste pe cei doi oameni care conduc Parlamentul Romaniei, Calin Popescu Tariceanu (presedintele Senatului) si Liviu Dragnea (presedintele Camerei Deputatilor), acestia sunt avantajati de forma veche a legii.
Concret, presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, are doua dosare penale in care este acuzat de marturie mincinoasa, infractiune care se pedepseste cu cel mult 3 ani de inchisoare. Varianta de la Comisia juridica scosese insa marturia mincinoasa de pe lista faptelor ce pot fi gratiate. “Seful Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare in dosarul Referendumul. Si in acest caz, varianta legii de la Comisia juridica era nefavorabila pentru ca excepta de la gratiere condamnarile cu suspendare.

Noaptea in care s-au bucurat degeaba coruptii

Presedintele Comisiei juridice de la Senat, psd-istul Serban Nicolae, a venit si el cu niste amendamente la Legea gratierii. Mai exact, gratierea faptelor de coruptie. In baza amendamentelor propuse, persoanele condamnate pentru luare sau dare de mita si trafic sau cumparare de influenta puteau fi gratiate. În Comisia juridica s-au înregistrat 5 voturi “pentru”, toate de la PSD, si 3 voturi “împotriva” – câte unul de la PNL, USR si UDMR. De la dezbateri au lipsit însa doi membri PNL. Daca nu ar fi lipsit, scorul ar fi putut fi 5 la 5, ceea ce nu ar fi angajat adoptarea propunerii. stop_coloana Doar ca o zi mai tarziu membrii comisiei s-au razgandit. “Va propun sa revenim asupra votului de ieri în ceea ce priveste infractiunile de coruptie, sa le includem în categoria exceptiei de la gratiere”, a solicitat liberalul Daniel Fenechiu. 5 senatori au votat pentru respingerea amendamentului care gratia coruptii, în timp ce patru senatori de la PSD si ALDE s-au abtinut. In forma in care a iesit legea din Comisia juridica nu mai era prevazuta gratierea faptelor de coruptie. Dar nici nu era bine pentru cine trebuie.

Serban Nicolae este pedepsit de PSD pentru ce i-a rezultat
in Comisia juridica; si-a pierdut ieri functiile detinute la Senat

In cadrul Comitetului Executiv al PSD, intrunit ieri, Serban Nicolae a pierdut sefia Comisiei juridice din Senat, locul sau fiind luat de Robert Cazanciuc, fost ministru al Justitiei. Serban Nicolae a pierdut si pozitia de lider al grupului PSD din Senat, fiind inlocuit de Mihai Fifor. Liderii PSD au propus schimbarea lui Serban Nicolae de la conducerea Comisiei juridice din Senat. Proiectul legii rezultat in Comisia juridica nu convine, plus ca amendamentele sustinute de Serban cu iertarea coruptilor nu a facut decat sa scoata lumea in strada din nou, fiind apoi eliminate cu scandal.

Senatorul salajean Cristian Lungu denunta mismasul

Strategia este sa se tergiverseze
pana la adoptarea tacita in senat

“Proiectul de lege privind gratierea a fost pe ordinea de zi la Senat in data de 8 mai. Din pacate, grupul PSD – ALDE a cerut retrimiterea sa, pentru a treia oara, la Comisia juridica, desi aceasta a avut in repetate randuri oportunitatea de a-l aviza sau de a-l completa cu amendamente. E o strategie de a lasa timpul sa curga pana pe 23 mai, termenul de adoptare tacita in Senat. Cu alte cuvinte, forma initiala a proiectului de lege, cea de la Guvern, va fi adoptata tacit”, spune senatorul salajean al PMP, Cristian Lungu.a

Primari salajeni si dosarele lor

In Salaj, cam un primar din cinci a avut probleme cu justitia, fiind acuzati, unii chiar condamnati, pentru fapte de coruptie, uz de fals sau abuz în serviciu. Zilele trecute, Tribunalul Salaj l-a gasit vinovat pe Dan Ioan Sumalan, primar PSD al comunei Marca la data faptelor pentru care a fost acuzat, de savarsirea infractiunii de luare de mita, si l-a condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare.
Dintre primarii salajeni condamnati definitiv ii amintim pe Sandu Bercean, fost primar al comunei Mesesenii de Jos, condamnat cu executare, Ioan Boier, fostul primar al comunei Ip a primit sapte ani cu suspendare, Maior Andrei, fostul primar din Criseni a fost condamnat la sase luni cu suspendare, Eugen Balanean, fost primar al Jiboului are si el un an cu suspendare, iar Ioan Barou, fost primar de Bocsa, are o condamnare de un an cu spendare.
Mai sunt si primari cu dosare pe rol. Isaia Maghiar, primarul comunei Balan, are un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu si conflict de interese. Liviu Nicolae Farcas, primarul comunei Cizer, a fost trimis în judecata acuzat de conflict de interese si de abuz în serviciu. La alegerile locale din 2016 nu exista o sentinta definitiva pe numele sau, asa ca a putut candida. Si fostul primar din Cizer, Nicolae Criste, a avut aceleasi pacate. A fost judecat pentru abuz în serviciu. A fost condamnat la plata unei amenzi penale si a unor despagubiri catre Primaria Cizer. Primarul comunei Somes Odorhei, Grigore Berinde, a fost trimis în judecata în noiembrie 2016, alaturi de fostul primar de Zalau si fost deputat din partea PSD, Radu Liviu Bara, pentru abuz în serviciu. Si primarul din Simleu SIlvaniei, Septimiu Turcas, a fost trimis în judecata într-un dosar de abuz în serviciu pentru ca, în calitate de membru al comisiei de fond funciar, ar fi fost implicat în reconstituirea ilegala a unui drept de proprietate si ar fi schimbat în mod ilegal categoria si calitatea unui alt teren pentru care urma sa fie reconstituit dreptul de proprietate. Si numele fostului primar al Zalaului, Radu Capilnasiu, a aparut în dosarul retrocedarilor de terenuri dupa ce, în 2015, DNA a descins în forta la Primaria Zalau, într-o cauza ce viza retrocedari ilegale de terenuri si trafic de influenta. Omul de afaceri Dan Radu a fost primul care a cazut (a fost arestat), dar l-a tras dupa el si pe Lucian Baican, fost jurist în Primarie, apoi subprefect, iar la data perchezitiilor sef la Serviciul fond funciar în Primaria Zalau. Radu Capîlnasiu nu apare în dosarul lui Dan Radu, pentru ca acesta a fost disjuns. Fostul primar al municipiului nu a fost trimis în judecata pana in prezent. Andrei Varga, fostul primar al orasului Cehu Silvaniei, este trimis în judecata pentru mai multe infractiuni de abuz în serviciu, fals intelectual si uz de fals.
Am vrut sa aflam de la specialisti in ce masura primarii salajeni cu probleme penale ar putea beneficia sau nu de Legea gratierii. Asadar, in cazul in care legea va trece de Senat si va fi votata apoi si la Camera Deputatilor in forma in care a fost trimisa acum inapoi la Comisia juridica, adica in varianta lui Florin Iordache, cea care gratieaza condamnarile cu suspendare si pedepsele de pana la cinci ani inclusiv, primarii cu probleme ar putea fi avantajati. Pentru faptele de care sunt acuzati pedepsele sunt, in general, pana in cinci ani. Avocatul Bogdan Ilea spune ca gratierea nu inlatura raspunderea penala, ci doar consecintele acesteia. Cu alte cuvinte, inlatura mersul propriu-zis la inchisoare si incompatibilitatile care ar fi venit la pachet cu pedeapsa, cum ar fi de exemplu incetarea mandatului.

Post Views: 62