Nivelul de trai din judetul Salaj este la o distanta astronomica fata de cel din Uniunea Europeana, dupa zece ani de la aderare

Acum zece ani, Romania a intrat in randul tarilor membre ale Uniunii Europene. Cu toatea acestea, suntem foarte departe din punct de vedere economic de nivelul celorlalte state membre. Potrivit Eurostat, trei regiuni din Romania figureaza in topul celor mai sarace 15 zone din Europa. Zf. ro scrie ca, in total, in în tarile membre ale Uniunii Europene exista 276 de regiuni de dezvoltare, dintre care opt sunt ale României. Dintre regiunile României, numai una – Bucuresti – Ilfov – are un PIB per capita calculat la paritatea puterii de cumparare care depaseste media UE. Exista alte 19 regiuni care au un PIB per capita sub 50 la suta din media UE, iar dintre acestea cinci sunt în Bulgaria, câte patru în Ungaria si în Polonia, trei în România, doua în Grecia si una în Franta. Cele trei regiuni din România se afla în topul primelor 15 cele mai subdezvoltate regiuni din UE.
In regiunea de Nord – Est, PIB-ul per capita reprezinta doar 34 la suta din media UE. In regiunea Sud – Vest Oltenia, PIB-ul per capita reprezinta 40 la suta din media UE, iar in regiunea Sud Muntenia valoarea acestuia ajunge la 47 la suta din media Uniunii. Regiunea de Nord-Vest, care include si Salajul, reuseste sa aiba fix jumatate din media Uniunii Europene, in Sud-Est procentul ajunge la 51 la suta, in Centru la 52 la suta, in regiunea de Vest procentul e 57 la suta, in timp ce regiunea Bucuresti – Ilfov se poate mandri cu un PIB per capita de 136 la suta raportat la media uniunii Europene. Regiunile din Romania unde PIB-ul este cu mult sub media europeana sunt zonele in care oportunitatile de dezvoltare sunt reduse, forta de munca tanara si calificata e putina, iar numarul investitorilor, straini sau autohtoni, este mic.

Salajul – campionul saraciei în regiunea Nord-Vest

Daca luam in calcul indicatorii economici, constatam, inca o data, ca Salajul trage in jos regiunea Nord-Vest (cu PIB jumatate din media UE). Pe de o parte, potrivit datelor de la Institutul National de Statistica, suntem in coada clasamentului intocmit pe baza valorii salariului mediu net. Salajul apare in partea de jos a topului, intre judetele cu salarii medii nete de 1.700 – 1.800 de lei pe luna. Mai apar aici Braila, Covasna, Valcea, Maramures, Botosani, Bihor, Caras-Severin, Satu Mare, Vaslui, Ialomita, Vrancea si Neamt.
In ceea ce priveste mediul economic, in Salaj, potrivit datelor oficiale existente la finele anului trecut, din 14.586 de firme inregistrate la Registrul Comertului, putin peste 5.000 sunt active. Aproape jumatate dintre ele nu au nici macar un angajat. De altfel, peste 80 la suta din numarul total de firme au sub zece angajati. Cat priveste cifra de afaceri, din cele aproximativ 5.000 de firme, in jur de 1.500 au cifra de afaceri zero. Aproape jumatate din numarul total al firmelor salajene au o cifra de afaceri sub zece mii lei. Mai putin de zece la suta au cifra de afaceri peste un milion de lei. Din punct de vedere al profitului, stop_coloana in jur de 40 la suta dintre firmele salajene se declara pe minus, iar circa 20 la suta au facut profit zero anul trecut. In jur de zece la suta au profit anual de peste o suta de mii de lei.
Agricultura Salajului este si ea la pamant. Aflam anul trecut chiar de la autoritatile judetene, din Strategia de Dezvoltare a judetului 2016 – 2030, cât de saraci suntem: peste jumatate din populatia stabila a judetului este inactiva economic, procent acutizat de îmbatrânirea demografica si migratia externa, ceea ce pune o presiune majora asupra sistemului de asigurari sociale si reduce perspectivele de crestere economica locala. Agricultura atinge pragul de jos al neputintei daca ne gandim ca în prezent doar 26 la suta dintre terenuri sunt lucrate de exploatatii agricole cu personalitate juridica, pe parcele extinse de teren, cu tehnologii moderne, restul terenurilor fiind lucrate de micii proprietari individuali. Marimea medie a unei exploatatii agricole este de 3 hectare, de circa 5 ori mai redusa ca media europeana. Pe de alta parte, efectivele de bovine, porcine, cabaline, iepuri au scazut drastic în ultimii ani, pe fondul lipsei fermelor de tip industrial si a îmbatrânirii populatiei rurale. 90 la suta dintre efective sunt crescute în prezent în gospodariile populatiei. La anumite specii de animale, mai usor de întretinut, precum pasarile, albinele si caprinele, s-au constatat cresteri ale efectivelor, insa produsele agricole realizate sunt valorificate în mare parte pentru autoconsum sau vândute la preturi reduse, în lipsa unor lanturi de furnizare integrate functionale.
Un indicator relevant pentru saracia din Salaj este numarul de persoane care primesc ajutor social, adica acele persoane care traiesc în saracie extrema si care, in lipsa acestui ajutor financiar de la stat, ar fi muritori de foame, la propriu. In regiunea Nord-Vest suntem judetul cu cei mai multi beneficiari de venit minim garantat raportat la populatie. Dintre cele sase judete ale regiunii, suntem campionii saraciei. Daca în Salaj 1,3 la suta dintre locuitori primesc ajutorul social pentru subzistenta, în Cluj, de exemplu, beneficiarii sunt abia 0,5 la suta din populatie, iar în Bistrita Nasaud doar 0,8 la suta. În Maramures si Bihor procentul este de 1 la suta, iar în Satu Mare de 1,2 la suta.
Cat de departe este Salajul de nivelul de trai din Uniunea Europeana reiese insa limpede din numarul salajenilor beneficiari ai ajutorului alimentar de la UE; 60.000 din totalul populatiei de 224.000 conform recensamantului. Dupa standardele UE, asadar, un salajean din patru trebuie ajutat ca sa aiba ce pune pe masa.