Salajul este franat de politica statului acasa, de haosul de pe piata muncii si de birurile puse de autoritati in carca intreprinzatorilor

Sedinta Colegiului prefectural de vineri, 31 martie, a fost un nou prilej pentru a pune pe tapet o problema veche de ani de zile in Salaj, care pare sa nu isi gaseasca rezolvare: lipsa fortei de munca. Desi avem o rata a somajului de 5,42 la suta, somerii nu pot fi incadrati in munca. Patronii spun ca se confrunta cu o lipsa acuta de personal pentru ca aculata politica guvernamentala incurajeaza statul acasa. Daca anii trecuti angajatorii cautau muncitori calificati, acum s-ar multumi si cu necalificati, urmand sa-i pregateasca la locul de munca, dar nu au pe cine. Ajutoarele sociale, cumulate, ajung la nivelul salariului minim, asa ca beneficiarul nu mai e tentat sa lucreze cand poate sta pe aceeasi bani. „Prin aceste ajutoare sociale fara numar, noi nu stimulam munca, stimulam statul acasa”, a declarat Alexandru Tamba, unul dintre reprezentantii patronatelor prezenti la sedinta.

Nici muncitorii pe care-i avem nu-s toti bine pregatiti

De la lipsa fortei de munca s-a ajuns repede la problema lipsei de calificare in meseriile cerute pe piata. Iar aici vina o poarta sistemul de invatamant care este paralel cu realitatea de pe piata muncii. Scoatem teoreticieni si tehnicieni pe banda rulanta, dar nu avem muncitori care sa cunoasca o meserie, cu atat mai putin una care sa si aiba aplicabilitate in momentul de fata. Lipsa fortei de munca pe meserii a fost recunoscuta si de profesorul Ioan Pitoiu, care a marsat pe nevoia dezvoltarii invatamantului profesional. „Fara dezvoltarea invatamantului, vom avea mari probleme in viitor”, a atras atentia Ioan Pitoiu.
Nu a fost omisa nici slaba pregatire cu care ies unii absolventi din scoala. Medicul Petru Ciobanca, prezent la sedinta de Colegiu prefectural, a marturist, referindu-se la domeniul pe care-l cunoaste cel mai bine, ca exista foarte multi asistenti medicali foarte slab pregatiti, produse ale sistemului actual de invatamant. Asta in conditiile in care liceele sanitare de odinioara scoteau generatii de asistenti medicali cu un bagaj de cunostinte solid.

Oferta educationala a Salajului e axata pe teorie;
Tenaris a bagat bani in instruirea viitorilor muncitori

De mentionat este implicarea firmei Tenaris Silcotub in dotarea a trei laboratoare de la Colegiul API si Liceul Mihai Viteazul. „n 2013, compania Tenaris Silcotub a finantat dotarea laboratorului de pneumatica si hidraulica de la Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul”. Un an mai tarziu, in 2014, aceeasi companie a finantat laboratorul de electronica si automatizari inaugurat de la Colegiul Tehnic „Alessandru Papiu Ilarian”, pentru ca mai apoi, in 2015, Tenaris sa inaugureze, tot la API, un laborator de mecanica dotat conform ultimelor standarde în domeniu. Investitia companiei in cele trei laboratoare depaseste sase sute de mii de dolari. „n plus, in 2015, multinationala a instituit si un program de burse la cele doua licee, menit sa-i rasplateasca pe cei mai buni elevi. Scopul implicarii multinationalei in finantarea celor trei laboratoare a fost acela de a creste atractivitatea învatamântului tehnic, instruirea cadrelor didactice de specialitate, dar mai ales adaptarea programei scolare la nevoile reale de pe piata muncii.
Daca aruncam o privire pe oferta educationala a liceelor din Salaj, constatam ca predomina profilele teoretice. Chiar si in cazul unor profile tehnice, competentele dobandite nu corespund in prea mare masura cererii de pe piata muncii. Sa luam ca exemplu liceele din municipiu. La CNS, profilul teoretic al liceului e clar din start. La Colegiul Alessandru Papiu Ilarian, pe partea teoretica exista clasa de matematica-informatica, iar pe filiera tehnologica specializarile sunt tehnician in activitati economice, tehnician in automatizari, tehnician in instalatii electrice, tehnician electromecanic si tehnician prelucrari pe masini cu comanda numerica. La Liceul Tehnologic „Voievodul Gelu”, la invatamantul liceal exista o clasa pe filiera teoretica, specializarea Stiinte ale naturii, iar pe filiera tehnologica doua clase: domeniul turism si alimentatie si domeniul economic. La invatamantul profesional se pregatesc ospatari, vanzatori in unitati de alimentatie publica, bucatari, cofetari-patiseri, confectioneri produse textile.
La Liceul tehnologic Mihai Viteazul, pe filiera teoretica exista o clasa cu specializarea Stiinte ale naturii. Pe filiera tehnologica, specializarile sunt tehnician desenator, tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii, tehnician in automatizari. Pe partea de invatamant profesional, elevii sunt pregatiti sa devina sudori, zidari, mecanic echipamente hidraulice si pneumatice.

Majorarile de lefuri fac mai mult rau decat bine

Reprezentantii patronatelor au vorbit si despre cutremurul pe care-l produce in economie majorarea sistematica a salariului minim. Nu s-a pronuntat nimeni impotriva majorarii, dar s-a tras un semnal de alarma cu privire la discrepantele care se creeaza. Angajatorii au dat exemplul unei companii unde o parte a salariatilor au salariul minim, iar altii, pe criterii de competenta, primesc bani mai multi. stop_coloana In momentul in care patronul majoreaza lefurile celor cu salarii minime, pentru ca-l obliga legea, ceilalti vor fi nemultumiti si vor cere si ei bani mai multi. Asta se va traduce automat prin costuri mult mai mari pentru angajator, pentru ca majorarea salariilor nu va creste automat productivitatea muncii sau productia. Vor creste costurile, deci vor creste si preturile. Iar in acest caz de suferit vor avea toti. Sau, pentru a ramane competitiv, va lasa preturile la acelasi nivel, va incepe sa mearga in pierdere si va ajunge sa puna lacatul pe poarta. De suferit vor avea, din nou, angajatii. Se vor trezi someri dupa o perioada in care s-au bucurat de lefuri marite.

Angajatorii nu vad utilitatea obligativitatii
raportarilor locurilor de munca la AJOFM

Obligativitatea angajatorilor de la raporta la AJOFM locurile de munca vacante a fost un subiect intens dezbatut la sedinta de Colegiu prefectural de vineri.
Agentii economici spun ca procedura e complet inutila, pentru ca oricum angajeaza pe cine vor, nu pe cine le trimite AJOFM. Potrivit legislatiei, agentii economici sunt obligati sa raporteze la AJOFM locurile de munca vacante. „n caz contrar sunt amendati, insa legea nu-i obliga sa si angajeze persoanele pe care i le va trimite Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca. Alexandru Tamba a avut cea mai vehementa atitudine legat de aceasta procedura, pe care o considera absurda si inutila. „Eu, ca patron, daca am un post liber, voi angaja pe cine vreau, e alegerea mea. Nu voi angaja pe cine imi trimiteti, eu sunt interesat sa-i angajez pe cei mai buni”, a declarat Alexandru Tamba in dialogul avut cu directorul AJOFM, Ionel Muresan, care a tinut sa explice ca aceasta este procedura legala.
„Nu ma obligati pe mine, ca agent economic, sa raportez locurile de munca vacante. Daca o sa am nevoie, o sa cer eu ajutorul AJOFM pentru a-mi trimite pe cineva”, a declarat alexandru Tamba in incercarea de a sublinia inutilitatea acestei proceduri.
E evident ca patronul va angaja intotdeauna pe cine va dori, iar obligatia de a raporta la AJOFM posturile libere e doar hartogarie in plus, ca sa evite o amenda. De cealalta parte, AJOFM e o institutie care trebuie sa isi justifice cumva activitatea, aceea de ocupare si plasare a fortei de munca.

Impozitul majorat pe cladiri ii cocoseaza pe patroni

In baza unor modificari legislative, a crescut foarte mult impozitul pe cladirile societatilor comerciale, atat cele de birouri, cat si hale sau depozite. Metoda de evaluare a acestora a fost modificata, ceea ce a dus chiar la triplarea impozitului in orasele mici. „n orasele mari, in schimb, operatorii economici sunt avantajati de noile reglemetari.
Evaluarea constructiilor se face prin trei metode: a costului de inlocuire, a veniturilor sau prin metoda comparabilitatii. Pana anul trecut era acceptata metoda de evaluare prin venituri. Noile reglementari spun ca daca impozitul pe cladiri e mai mic datorita evaluarii pe baza metodei de inlocuire, se aplica acesta. Daca e calculat pe baza veniturilor si e mai mic, ramane sa se aplice cel mai mare, pe baza costului de inlocuire.
Agentii economici spun ca in orasele mici, ca Zalaul, impozitul calculat prin metoda de inlocuire va fi intotdeauna mai mare decat cel prin metoda veniturilor, pentru ca o hala din Zalau nu va genera niciodata venituri ca o hala din Bucuresti.
Faptul ca in orasele mici agentii economici au ajuns sa plateasca impozite pe cladiri de trei ori mai mari, iar in orasele mari, oricum mai dezvoltate, aceste taxe au scazut, va accentua si mai tare diferenta de dezoltare dintre acestea.
Mediul de afaceri solicita ajutorul administratiei locale, care i-ar putea ajuta micsorand impozitele pe care le percepe. Impozitul reprezinta intre 0,2 la suta si 1,3 la suta din valoarea cladirii. La Zalau, de exemplu, tariful e aproape de pragul maxim, 1,2 la suta. Patronii spun ca o micsorare a procentului de impozitare le-ar fi de un real folos, dand exemplul unui agent economic care a ajuns sa plateasca de la 26.000 impozit pe cladiri pana la 66.000 dupa noile metode de calcul.