Autorităţile locale pot cheltui fără număr, fără măsură şi fără răspundere

In prima zi a acestei săptămâni, Senatul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea OUG 9/2017, care elimină plafoanele pentru cheltuielile autorităţilor locale. „n baza acesteia, banul public va putea fi cheltuit fără niciun fel de control. Actul Guvernului Grindeanu suspendă pentru un an şi răspunderea legală pentru angajarea cheltuielilor peste limitele care erau impuse de lege pentru creditele de angajament. De asemenea, dacă fondurile se deturnează de la un capitol de cheltuieli la altul nu mai există răspundere penală. Astfel, banii pot fi folosiţi oricând, pentru orice, indiferent de ce s-a aprobat iniţial în buget.
Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 9/2017 a trecut la Senat cu 64 de voturi pentru şi 41 împotrivă. Urmează să ajungă la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Ordonanţa 9 – Liber la risipă

Ordonanţa de urgenţă nr.9/2017, proaspăt votată în Senat, prevede că aplicarea unor articole din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice se vor suspenda până la data de 1 ianuarie 2018. E vorba de articolele care se referă la creditele de angajament ale autorităţilor locale.
Mai pe îndelete, un ordonator de credite, de exemplu o primărie, are, anual, un buget de venituri şi de cheltuieli. Sumele aprobate în buget la rubrica de cheltuieli reprezintă limitele maxime pe care le poate angaja o primărie în toate proiectele pe care le derulează în anul respectiv.
Nu se poate plăti pentru un proiect mai mult decât e precizat în buget. Potrivit Legii finanţelor publice, o primărie are obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea ei şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Ordonanţa 9/2017 modifică Legea Finanţelor Publice astfel încât orice primărie sau instituţie poate semna contracte fără limite şi fără asumarea răspunderii penale. Abrogă mai multe articole din lege pe o perioadă de un an şi elimină pragurile care limitau cheltuielile ce pot fi angajate de ordonatorii de credite, fără ca aceştia să mai dea cuiva socoteală.
OUG 9/2017 suspendă articolele care prevăd că “angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate” stop_coloana şi că “angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decît cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii”. Un alt articol suspendat timp de un an prevede că “în vederea realizării acţiunilor multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”.
“n practică, asta înseamnă că se suspendă pentru un an şi răspunderea legală pentru angajarea cheltuielilor peste limitele care erau impuse de lege pentru creditele de angajament. Ca o concluzie, în baza OUG 9/2017 dispare limita de două rectificări bugetare într-un an, banii se învârt şi se plimbă după bunul plac al primarului sau al şefului de instituţie de la o încadrare de cheltuieli la alta, deturnarea de fonduri nu mai e penală, iar dacă primarul sau şeful de instituţie pofteşte, poate încheia contracte a căror valoare să depăşească de o mie de ori bugetul, fără a da socoteală cuiva.

Senatorul PSD Gheorghe Pop
a votat aprobarea Ordonanţei 9,
în timp ce senatorul PMP
Cristian Lungu a fost împotrivă

Sălăjenii au doi senatori care să le reprezinte interesele în Parlamentul României: Gheorghe Pop de la PSD şi Cristian Lungu de la PMP.
Am aflat de pe site-ul Senatului că Gheorghe Pop de la PSD a votat în favoarea proiectului de lege privind aprobarea OUG 9/2017, cea care modifică Legea finanţelor publice. L-am contactat telefonic şi prin e-mail pentru a afla argumentele sale. Până la închiderea ediţiei nu am primit punctul său de vedere.
Celălalt senator de Sălaj, Cristian Lungu de la PMP, a votat împotriva proiectului de lege. “Ordonanţa 9/2017 suspendă o serie de prevederi referitoare la creditele de anagajament din Legea 500/2002 privind Finanţele publice şi, în consecinţă, slăbeşte rigoarea în utilizarea banilor publici din administraţia locală şi centrală”, spune Cristian Lungu.