Statul nu oferă mare lucru absolvenţilor de facultate, dar vrea să-i oprească să-şi facă un viitor in altă parte

Ministerul Cercetării înfiinţează programul ”Grantul CDI Carol I”, prin care va acorda granturi de cercetare în valoare de până la 3.500 euro pe an absolvenţilor de liceu cu rezultate deosebite la olimpiade naţionale şi internaţionale, cu condiţia ca aceştia să urmeze o universitate în România.
Nota privind înfiinţarea acestui program a fost aprobată în şedinţa de Guvern din 23 februarie, urmând să fie elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea programului.
Acesta se adresează tinerilor absolvenţi care, pe parcursul celor 4 ani de liceu, au avut rezultate deosebite la olimpiade naţionale şi internaţionale, câştigând cel puţin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri.
Valoarea acestor granturi de cercetare va fi cuprinsă între 2.500 şi 3.500 de euro pe an, pentru fiecare absolvent, diferenţierea sumei acordate făcându-se în funcţie de performanţele obţinute în anii de liceu. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani, adică perioada facultăţii plus master.
De asemenea, Ministerul Cercetării propune şi acordarea a 500 euro pe an pentru fiecare bursier dacă participă la evenimente ştiinţifice internaţionale şi maxim 3.500 euro pe an pentru o echipă de cel puţin cinci bursieri pentru realizarea unor proiecte cu care se prezintă şi se clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu.
Granturile oferite de Ministerul Cercetării vin la pachet cu o serie de condiţii. Tinerii care vor beneficia de aceşti bani vor fi obligaţi să urmeze o universitate în România, iar după terminarea studiilor de licenţă să urmeze studii doctorale în România, inclusiv în cotutelă, şi să lucreze cel puţin 4 ani în activităţi de dezvoltare tehnologică într-o unitate CDI cu capital majoritar de stat, institut sau universitate, sau privat din România.
În contexul actual din România, destinul unui tânăr absolvent de facultate licenţiat, sau chiar cu un master, este de multe ori diferit de traiectoria firească a lucrurilor. Invaţă în facultate pe brânci, în speranţa că va ajunge un bun profesionist în ceea ce a studiat. E nevoit apoi să se angajeze în cu totul alte domenii, pentru că pe piaţa muncii nu e loc pentru el. Fie i se cere experienţă, pe care nu o poate acumula dacă nu-i dă nimeni o şansă, fie nu e destul de pilos pentru a se putea gândi măcar la unele posturi. In unele cazuri, stop_coloana nu puţine, specializarea absolvită nu prea are corespondent în lumea reală. Aşa se face că mai bine de jumătate dintre absolvenţii de facultate profesează în domenii care nu au legătură cu nimic din ce au învăţat ei, iar alţii îngroaşă rândurile şomerilor, depinzând, în continuare, în bună măsură, de ajutorul părinţilor.
Academia Română a anunţat săptămâna trecută că a găsit soluţia “genială” pentru a stopa exodul absolvenţilor de facultăţi: obligarea acestora să muncească în ţară, după terminarea facultăţii, pe o durată cel puţin egală cu cea a studiilor universitare bugetate, restituind astfel banii cheltuiţi de stat pe anii de facultate.
Dar şi să se aplice propunerea, nu ar fi mulţi cei vizaţi de interdicţie. Majoritatea facultăţilor, chiar şi cele de stat, s-au obişnuit cu mirosul banilor şi au mai multe locuri cu taxă decât bugetate.
Plus că nici învăţământul gratuit nu e chiar gratuit dacă ne gândim, şi acesta e doar un aspect, la faptul că studentul e obligat, subtil, semestru de semestru, să cumpere toate cărţile scoase pe bandă rulantă de profesorii care-i predau. Că altfel nu va fi tocmai în regulă la examen. Si când, semestru de semestru, dai sute de lei pe “operele” profesorilor, unde tot materia de bază e relatată, nu prea mai e aşa gratuit învăţământul.
La propunerea Academiei Române a venit şi reacţia Asociatiei Nationale a Organizatiilor Studentesti din România. Propunerea Academiei este considerată “una totalitară şi care încalcă dreptul la mobilitate a studenţilor în Europa”. “Nu suntem de acord cu asemenea perspectivă, ni se pare o atitudine retrogradă. Absolvenţii din România trebuie să aibă facilitatea de a se angaja oriunde în spaţiul european după terminarea facultăţii. Ei sunt liberi în piaţa muncii globală să îşi aleagă orice loc de muncă doresc, unde se simt ei mai valorificaţi”, a declarat pentru Mediafax Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România.