La Prefectura Salaj a avut loc ieri sedinta lunara de dialog social, iar tema abordata – ocuparea fortei de munca in judetul Salaj – s-a transformat intr-o dezbatere si interesanta si utila, din care au reiesit adevaratele motive pentru care avem si someri prea multi si nici angajatorii nu gasesc muncitori.

Reprezentantul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Salaj (AJOFM), Alexandru Pura, a prezentat situatia somajului in judet in cifre pe anul 2016 si noile masuri prin care se incearca incurajarea incadrarii in munca, intrate in vigoare in acest an.
In 2016, in judet rata somajului a fost de 5,24 la suta, ceea ce inseamna 5.400 de someri inregistrati. Dintre acestia, patru mii erau neindemnizati. 1.129 de persoane au fost incadrate in munca pe parcursul anului trecut. De la inceputul acestui an, in evidentele AJOFM au intrat opt sute de absolventi, iar 70 la suta dintre ei au cerut ajutorul de somaj.
Ca o noutate, Alexandru Pura a anuntat ca anul acesta AJOFM va organiza cursuri de formare profesionala in patru domenii noi, la cerere: camerista, ingrijitor batrani la domiciliu, formator si contabil.

S-au dat cartile pe fata: Somerii nu sunt motivati
sa munceasca si, in consecinta, se feresc de job-uri

Problemele mai spinoase au fost ridicate insa de reprezentantii patronatelor si ai sindicatelor, care au pus punctul pe “i” si degetul pe rana, delimitandu-se de discursul oficial de lemn al institutiilor prin abordarea problemei. Au spus clar ca este o ipocrizie sa vorbim despre o rata a somajului de 5,24 la suta, in conditiile in care anagajatorii se confrunta cu un deficit de personal. Patronii cauta sa angajeze si nu gasesc, se confrunta cu lipsa fortei de munca, in timp ce datele AJOFM ne spun ca sunt inregistrati 5.400 de someri in Salaj.
“Multi dintre ei nu vor sa munceasca, asta e realitatea”, a punctat Alexandru Tamba, de la CECCAR. “Se duc cu repartitia de la AJOFM la angajator si incearca sa se inteleaga cu acesta sa le dea negatie, pe motiv ca nu corespund postului, ca sa beneficieze in continuare de somaj sau de ajutoare sociale”.
Tamba a subliniat ca aceste ajutoare sociale fac mai mult rau decat bine pe piata muncii. Iar calculul prezentat e foarte logic. Ajutorul social e undeva in jur de 500 de lei; pe timpul iernii mai primesc cateva sute de lei drept ajutoare pentru incalzire; si uite asa ajung sa primeasca lunar aproximativ 80 la suta din valoarea salariului minim pe economie, stand acasa.
Iar cele spuse de Alexandru Tamba au fost confirmate si de ceilalti participanti la sedinta.

Asistatii social, vazuti ca masa de manevra

Pornind de la acest aspect, a fost abordata si problema beneficiarilor de ajutoare sociale care presteaza ore de munca in folosul comunitatii mai mult teoretic decat practic. Majoritatea beneficiarilor nu sunt calificati in nicio meserie, deci nu pot fi pusi sa faca mare lucru, dar si cand sunt scosi la munca, se imbolnavesc subit. Aici intervine rolul primarului, care trebuie sa gaseasca solutii pentru a-i mobiliza. Varianta cea mai simpla: nu muncesc, nu mai primesc ajutorul social. Doar ca, a punctat din nou Alexandru Tamba, problema devine delicata in preajma alegerilor. Cel pe care l-ai taiat de la ajutorul social nu te mai voteaza, motiv pentru care unii primari aleg sa fie mai indulgenti cu asistatii social.

 

Firmele care organizeaza cursuri de formare
profesionala nu fac decat sa ofere diplome pe bani

O alta problema ridicata in cadrul sedintei de dialog social de ieri a fost calitatea cursurilor de formare profesionala oferite de mai multe firme din judetul Salaj.
Subiectul a fost deschis de Emil Ardelean, de la Sindicatul soferilor. Acesta a dat exemplul conducatorilor auto profesionisti care au obtinut un atestat in acest sens, dar tot ce stiu dupa ce au facut scoala e sa tina mana pe volan. Daca ies pe drum, pot aparea probleme.
Discutia a fost extinsa apoi, fiind puse in discutie si celelalte calificari in care se pot obtine diplome prin firmele de formare profesionala. Ai, n-ai talent, daca dai un ban poti fi ce vrei tu: frizer, bucatar, cosmeticiana, macaragist. Urmarea logica este ca nu fac fata intr-un post cu aceasta calificare.
Directorul ITM, Luminita Nemes, a subliniat, la randul sau, ca unele firme de profil se ocupa, practic, de “tranzactionare de diplome”.
Variantele propuse de cei prezenti a fost ca aceste cursuri sa fie organizate doar de AJOFM sau ca firmele care organizeaza astfel de cursuri sa fie mult mai bine controlate.
Eusebiu Lehene, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din “nvatamant (FSLI) Salaj, considera ca nu e firesc ca o altfel de firma sa aiba capacitatea de a putea oferi calificari in zeci de meserii. Lehene a venit si cu o sugestie: un curs de calificare in meseria de hornar, in conditiile in care judetul se confrunta cu lipsa acestora, fenomen constatat mai ales cand se apropie sezonul rece. Ideea a fost sustinuta si de subprefectul Robert Vasvari, care a justificat utilitatea unui astfel de curs prin numarul mare de incendii produse in judet care au avut drept cauza tocmai necuratarea corespunzatoare a cosurilor de fum.
Cat despre reticenta oamenilor de a se apuca de munca de jos, Alexandru Tamba a venit cu solutia: “Daca faceti facultati de cosari, sa vedeti cati o sa fie!”
Mircea Ciocian, sef Servicu management institutional, a adaugat si el ca ar fi necesara reformarea cadrului legislativ, pentru a gestiona mai bine felul in care sunt acordate aceste diplome si acreditari.

Furnizorii de cursuri de formare profesionala
se acrediteaza, dar nu se… controleaza

In Salaj, de acreditarea acestor furnizori de cursuri de formare profesionala se ocupa o comisie din cadrul Agentiei Judetene de Plati si Inspectie Sociala. Comisia de acreditare e formata din cinci membri: un reprezentant AJPIS, care e chiar directorul institutiei si presedine al comisiei, Mircea Pop, si cate un reprezentant al IMM-urilor, al Inspectoratului Scolar, al sindicatelor si al AJOFM.
Potrivit informatiilor oferite de Mircea Pop, Comisia de acreditare acorda sau nu acreditarea unui furnizor in functie de documentele depuse de acesta la dosarul pe care trebuie sa-l prezinte, in conditiile stabilite de lege. Dupa acreditare, furnizorul cursurilor raspunde in proportie de aproape suta la suta pentru ceea ce face, pentru ca nu exista o entitate care sa aiba ca obiect de activitate propriu-zisa controlul firmelor care organizeaza astfel de cursuri. Comisia are atributii strict pe partea de acreditare. Mircea Pop spune ca, desi nu intra in fisa postului, a fost de cateva ori in control la furnizorii de cursuri de formare din Salaj, insa nu are parghiile necesare pentru a aplica sanctiuni, daca ar fi cazul.
Recunoaste insa ca adevarul e, ca de obicei, undeva la mijloc. Unii furnizori de cursuri respecta procedura ca la carte, altii sunt mai indulgenti.
Tot ce face comisia dupa acreditarea unui furnizor este sa-l verifice apoi, prin intermediul specialistilor inregistrati la nivelul institutiei, de aproximativ trei ori in patru ani, daca respecta sau nu conditiile in baza carora a primit acreditarea. Acesti specialisti care fac monitorizarea nu se pot pronunta asupra modalitatii de desfasurare a cursurilor sau a modului de predare. Lucrurile s-ar putea schimba in bine in viitorul apropiat pentru ca, din decembrie 2016, Comisiile de acreditare au trecut in subordinea Ministerului Muncii, inainte fiind la Ministerul Educatiei. In prezent se elaboreaza normele metodologice care vor avea, probabil, si precizari clare pe partea de control pentru ca, la nivel national, a mai fost ridicata problema calitatii acestor cursuri.
Tot in ograda AJPIS se afla si Comisia de examinare, cea in fata careia se prezinta cursantii pentru testul final. Aceasta comisie e formata din trei membri: un reprezentant al celui care a organizat cursul si doi de la AJPIS, din care unul e specialist in domeniul pentru care se sustine examenul.
Potrivit datelor oferite de Mircea Pop, in Salaj exista in prezent 25 de furnizori acreditati, societati comerciale, practic, care ofera cursuri de formare profesionala. Pe de alta parte, aceeasi sursa ne-a declarat ca nu exista inregistrata in Salaj nicio sesizare sau o plangere la adresa vreunui furnizor de cursuri de formare profesionala.

Post Views: 62