Copiii abandonati isi cauta parintii naturali pe facebook
Din foarte multii copii adoptati din Romania in strainatate, dupa ani si ani, rastimp in care au devenit oameni mari, multi sunt in cautarea familiilor lor din tara. Uite ca viata bate filmul; bate si celebra emisiune „Surprize, surprize”.
O romanca stabilita in 1996 in Irlanda a avut ideea de a crea o pagina Facebook – „Copiii niciodata uitati ai Romaniei”. Aceasta pagina a fost creata de tanara romanca din Irlanda in speranta ca isi va gasi fratele dat in adoptie internationala. Dupa mai multi ani de cautari, Ileana Cunniffe Baiescu, caci acesta este numele romancei plecate in Irlanda, vazand ca rezultatele cautarii nu dau roadele scontate, a avut ideea de a transfera cautarile pe retelele de socializare. A descoperit mai apoi existenta multor pagini, grupuri si profile ale acestor tineri adoptati. Intre ei, subiectul principal de discutie era cautarea familiilor lor biologice. Asa a inceput fenomenul prin care Ileana a fost solicitata sa-i ajute pe cei care doreau sa ia legatura cu cei de acasa. Fiecare venea cu povestea lui de viata, cu visurile pentru care se lupta, cu intrebarile la care cauta raspunsuri, pentru a afla mai multe despre familiile lor. Foarte repede, vestea a circulat si, astfel, pagina „Copiii niciodata uitati ai Romaniei – The never forgotten Romanian children” a ajuns sa fie o punte de legatura intre tinerii adoptati si familiile lor din tara. In aproape doi ani de activitate au fost inregistate aici peste 500 de cereri de cautari de familii din partea tinerilor, dintre care 150 de familii din Romania care sunt in cautarea copiilor dati spre adoptie.
In fata acestui numar mare de cereri, s-a constituit progresiv un mic grup de voluntari si translatori care asista tinerii in cautarea familiilor si reuniunile cu familiiloe lor. Pana in prezent, voluntarii paginii de comunitate Facebook au ajutat la gasirea a 154 de familii. stop_coloana
Lacrimioara din Norvegia si-a gasit
parintii din Zalau dupa 22 de ani
O poveste socanta de viata am publicat si in ziarul nostru in urma cu opt luni. Este povestea unei tinere din Zalau, abandonata de mica de parinti si adoptata de o familie din Norvegia.
Printr-o scrisoare induiosatoare, tanara cerea ajutorul nostru. „Ma numesc Lingurar Marusa Lacrimioara si sunt nascuta pe data de 5 mai 1993 in Zalau, Salaj, Romania. La varsta de trei luni am fost plasata la Leaganul de Copii din Cehu Silvaniei. De aici, la varsta de doi ani am fost adoptata in Norvegia de catre cea mai iubitoare si grijuluie familie din lume. Douazeci si doi de ani au trecut de atunci, iar acum doresc sa stiu de unde ma trag, cine sunt oamenii care mi-au dat viata, cum arata si daca am frati si rude in Romania. Imi caut mama bilogica, Lingurar Teodora, din Zalau. Orice ajutor, orice sustinere a cautarilor mele este binevenita. Va rog sa dati SHARE si autati-ma sa-mi gasesc originile romanesti. Va multumesc nespus de mult”, scria Lingurar Lacrimioara pe pagina de facebook „The never forgotten Romania children”. Am publicat scrisoarea la timpul potrivit, iar reporterii ziarului nostru s-au interesat la Evidenta populatiei de mama Lacrimioarei si i-au dat de urma. Am reusit atunci sa aducem o raza de speranta si bucurie in sufletul Lacrimioarei. La putin timp, Lacrimioara a venit la Zalau si si-a vizitat familia biologica.
