Am indraznit sa credem in promisiunile lor !
De la anul ar trebui sa se aplice pomenile votate in campanie: salarii si pensii mai mari, taxe mai mici si mai putine
Campania electorala a fost perioada in care, in goana dupa simpatia electoratului, politicienii au facut promisiuni si pe multe le-au legiferat deja, in octombrie si noiembrie, pentru ca poporul sa stie, cand voteaza, cine-i vrea binele. Acum a venit momentul ca aceste promisiuni sa fie onorate, pentru ca cei care au aruncat cu pomeni electorale dadeau asigurari ca sunt si bani care sa sustina promisiunile lor.
“Oameni buni, treziti-va! Nu mai tineti banii necheltuiti si oamenii cu salarii foarte mici. Exista suficienta anvelopa bugetara, fonduri. Nu incercati sa va mai opuneti, pentru ca aceste majorari salariale sunt necesare”, spunea raspicat liderul PSD Liviu Dragnea acum o luna si jumatate, in timp ce ministrii si analistii economici trageau deja semnale de alarma cu privire la dezechilibrul bugetar urias care va fi creat prin aceste masuri populiste.
Cele mai proaspete promisiuni electorale
Cu numai o saptamana inainte de alegeri, liderul PSD, Liviu Dragnea, a prezentat proiectul de buget general consolidat al PSD pentru 2017, despre care spunea ca poate fi votat in Parlament la 10 zile dupa investirea noului Guvern, daca PSD castiga alegerile. Le-a castigat, asa ca acum asteptam sa avem: salariul minim de 1.450 lei, salariul mediu in valoare de 3.100 lei, punctul de pensie de 1.000 de lei, pensia minima 520 de lei, un efectiv de salariati cu doua sute de mii mai mult decat in prezent, o crestere economica de 5,5 la suta, inflatie de 1,2 la suta si PIB de 815 miliarde de lei. Amin.
Cu ce ne-au “mituit” inainte de alegeri
In octombrie si noiembrie, in Parlament s-a votat la foc automat orice initiativa cu iz electoral.
In prima zi din noiembrie, parlamentarii au aprobat plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era pana acum, precum si majorarea cu 25 la suta a salariului de baza de încadrare de care beneficiaza personalul din aparatul propriu al CNAS. E vorba de sporurile pentru garzi, de weekend sau cele acordate de sarbatori.
Nu au fost uitati nici cei care lucreaza in aparatul propriu al Casei Naţionale de Asigurari de Sanatate. Din 1 decembrie, acestia primesc salarii majorate cu 25 la suta comparativ cu luna august 2016.
Cadrele didactice sunt si ele multe la numar, cu drept de vot. Astfel, lor li s-au promis majorari salariale cu 15 la suta de la 1 ianuarie 2017.
Campania electorala ne-a scapat, de asemenea, de peste o suta de taxe. Pe lista acestora, cunoscuta ca “lista lui Dragnea”, apar, printre altele, timbrul de mediu pentru autovehicule, taxa radio-TV, taxe la Registrul Comertului, taxe consulare si de cetatenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxa suplimentara pentru eliberarea pasaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Nationala de Pensii.
Iar lista beneficiilor nu se opreste aici. Ni s-au promis eliminarea supraccizarii la carburanti, TVA mai mica, reducerea contributiilor la sanatate.
Ministii si economistii au vorbit cu peretii
Analistii economici au atras atentia, in mod repetat, asupra impactului pe care-l vor avea astfel de masuri populiste asupra economiei. Acestia au avertizat ca asa-zisa crestere economica invocata de darnicii politicieni am avut-o si in 2008, cand duduiala economiei s-a intors impotriva noastra sub forma crizei care ne-a lovit pe toti direct in moalele capului. Ministrul Finantelor spunea, de asemenea, luna trecuta, ca deficitul bugetar cauzat de pomenile pentru bugetari va fi de peste 3 la suta din PIB daca nu se vor reduce alte cheltuieli. Premierul Dacian Ciolos atentiona si el ca impactul bugetar al legilor electorale votate de Parlament in ultimele luni se ridica la noua miliarde de lei, ceea ce inseamna ca se va ajunge fie la cresterea deficitului, ceea ce ar fi “catastrofal”, fie la o reducere a fondurilor alocate investitiilor.
