Incursiune fulger prin istoria teritoriului Salajului

Istoria prezentei umane pe teritoriul judetului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in judetul Salaj, la Moigrad. Cântareste 780 grame, dateaza din perioada Neoliticului si întruchipeaza idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. 

Apoi, vestigiile dacice sunt raspândinte în aproape întregul judet. Tot în judet au fost descoperite 14 tezaure de monede si podoabe dacice din argint, iar prin Salaj trecea vechea artera comerciala cunoscuta sub numele de Drumul sarii, pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrala. O importanta asezare dacica este cea de la Moigrad (Porolissum), situata pe Magura Moigradului, asezare pomenita de Ptolemeu în lucrarea sa „Geografia”.
Dupa cucerirea romana si organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meses frontiera nord-estica a Imperiului Roman. Acest „limes” delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasa neocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihau, Sutoru (Optatiana) si de la Românasi (Largina).
Cronicile bizantine si cronica Gesta Hungarorum a lui Anonymus fac primele mentiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), precum si despre prima atestare documentara a localitatii Zalau (Ziloc).
În epoca medievala, prin Salaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sarii si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificatii medievale pentru apararea Transilvaniei.
În lupta pentru independenta si unitate nationala purtata de români în epoca moderna, Salajul a avut reprezentanti de frunte din rândul carora se remarca personalitati ca Simion Barnutiu, Alesandru Papiu Ilarian, Gheorghe Pop de Basesti, Iuliu Maniu si multi altii.