Istoria în judetul Salaj se poate urmari cu ajutorul descoperirilor arheologice pe o durata de mai multe mii de ani, începând cu circa 12.000 ani vechime. Pe teritoriul judetul Salaj se gasesc în pestera de la Cuciulat desene rupestre care dateaza din anii 10.000 – 7.000 î.Hr., unice pe teritoriul României. Ele sunt primele manifestari de acest gen cunoscute în sud-estul Europei.

Primele asezari sunt vechi de 7.500 de ani

Primele asezari de pe actualul teritoriu al judetului Salaj au o vechime de 7.500 ani. Aceeasi vechime o au si primele vase de ceramica din zona Salajului. Primele case cu mai multe încaperi au fost construite în acest teritoriu în urma cu circa 6.000 ani. Singura asezare din epoca bronzului, cercetata integral, de pe teritoriul românesc se afla în judetul Salaj, în localitatea Recea, conform enciclopediaromaniei.ro.
Din perioada cuprinsa intre secolele XVII – IX-lea î.Hr. s-au descoperit pâna acum 63 tezaure din bronz, în localitatile care alcatuiesc judetul Salaj. Obiecte de bronz din aceasta perioada, provenind de pe teritoriul actualului judet Salaj, se afla azi în muzee de renume din Germania, S.U.A. si Ungaria, dar si din Bucuresti.
Din prima epoca a fierului dateaza sase cetati de aparare, datate ca fiind din secolele XI – IV î.Hr.

Dacii aveau capitala pe Magura Simleului

Dupa aceasta perioada, pe teritoriul actual salajean au trait dacii, între secolele II î.Hr – I d.Hr. Între râurile Crasna si Barcau a existat o uniune tribala dacica ce controla drumurile de acces dinspre nord-vest spre si dinspre Transilvania si comertul, mai ales cel cu sare. Din epoca dacica provin din Salaj nu mai putin de 23 tezaure dacice, alcatuite din monede si podoabe din argint. Cele peste 3.000 monede si 70 podoabe dacice din argint din aceste tezaure cântaresc în total cca 13 kg. Cea mai întinsa asezare dacica fortificata din România s-a descoperit tot în Salaj, datând din secolul I d.Hr. În total în Salaj s-au descoperit amplasamentele a 30 sate dacice si 15 cetati dacice care aparau uniunea tribala din partea de vest a actualului judet. Aceste cetatii erau asezate pe dealuri si erau fortificate cu ajutorul santurilor de aparare si a valurilor de pamânt, pe care erau ridicate palisade din lemn. Centrul uniunii tribale din actualul Salaj se afla pe Magura Simleului, într-un complex de asezari si fortificatii. stop_coloana
În jumatatea de vest a judetului, aflata doar sub control militar roman, s-au asezat ulterior vandalii, care au intrat în alianta cu dacii, sprijiniti de romani pentru a lupta împotriva altor barbari. Vandalii au sosit în zona în cursul secolului I d.Hr., venind de pe teritoriul actual al Danemarcei.

Romanii se instaleaza la Moigrad, iar la castrul Porolissum
vine insusi împaratul Marcus Aurelius Antonius

Dupa ce au cucerit Dacia, romanii au construit pe locul unei asezari dacice capitala Daciei Porolissensis, la Porolissum. Capitala Porolissum avea cca 20.000 locuitori, aparati de militarii din castrul din localitate. Ca opera de arta ar fi de mentionat amfiteatrul din capitala, copie la scara a celui de la Roma, cu o capacitate de 6.000 locuri. În anul 214 d.Hr., însusi împaratul roman Marcus Aurelius Antonius viziteaza Porolissum. La Porolissum a fost cantonata pentru o perioada cohors III Dacorum (cohorta III dacica), formata din etnici daci, care luptau ca infanteristi. Pe raza judetului Salaj au fost identificate 7 castre romane si limes-ul (granita fortificata) provinciei. În anul 275 d.Hr. autoritatile romane parasesc provincia, dar populatia autohtona ramâne sa locuiasca aceleasi teritorii. Prezenta acesteia este atestata arheologic si dupa parasirea regiunii de catre autoritatile imperiale romane.

Comitatul Crasna este printre primele din Ardeal

Au urmat apoi gepizii, care doar au trecut prin zona. Doua tezaure gepide din aur descoperite la Simleu Silvaniei, cântarind în total cca 10 kg aur, datând din secolul al V-lea d. Hr., se afla acum la muzee din Viena si Budapesta. În secolul al VI-lea – al VII-lea d. Hr. sosesc în zona triburile slave, care gasesc aici populatia autohtona.
În timpul evului mediu timpuriu, în secolul al X-lea d.Hr., limita dintre voievodatul lui Menumorut si cel al lui Gelu se gasea pe Muntii Meses.
Din perioada medievala timpurie provin peste 100 asezari identificate pe teritoriul judetului Salaj (secolele al VII-lea – al XIII-lea).
Printre primele comitate organizate în Ardeal s-a aflat comitatul Crasna, în anul 1090, parte din actualul judet Salaj, conform enciclopediaromaniei.ro

Post Views: 66