Bani in plus pentru profesori

Din prima zi a anului viitor, profesorii sea steapta la salarii mai mari, dupa ce Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Parlament au aprobat luni majorarea cu 15 la suta a salariilor de bază din învăţământ. Amendamentul a fost votat de parlamentarii PSD şi UDMR, in timp ce liberalii au absentat de la vot.
iincepand cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de baza ale personalului din invatamant, existente in plata la data de 31 decembrie 2016, se majoreaza in medie cu 15 la suta, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice si aprobat prin hotarare a Guvernului”, potrivit amendamentului adus de Federatia Sindicatelor din Educatie Spiru Haret.
Ministrul Muncii, Dragos Paslaru, s-a declarat impotriva adoptarii acestui amendament, pe motiv ca majorarea salariala nu poate fi suportata de buget. Amendamentul urmează sa fie votat în plenul Parlamentului.

Mariri substantiale pentru personalul medical

Comisiile reunite de Buget şi Muncă au aprobat luni plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul salariilor anului 2016, nu la cel din 2009, cum era până in prezent, şi majorarea cu 25 la suta a salariului de bază de încadrare pentru personalul din aparatul propriu al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Sporurile care ar urma să fie majorate se referă la sporuri precum cele pentru gărzi, de weekend sau cele acordate de sărbători.
Amendamentul a fost votat în unanimitate în comisiile reunite de Buget şi Muncă, parlamentarii PNL fiind absenţi si de aceasta data.
Fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a acuzat PSD ca îşi face în acest fel imagine pentru alegeri, precizând că nu există resurse financiare suficiente care să permită plata bonusurilor la nivelul anului 2016.
De asemenea, comisiile reunite de Buget şi Muncă din Parlament au aprobat, începând cu 1 decembrie, majorarea salariilor de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu 25 la suta faţă de nivelul acordat pentru luna august 2016.
Ieri, pe fondul grevei din spitale, deputatii din comisiile de specialitate au votat si amendamentele Federatiei Sanitas cu privire la legea salarizarii: introducerea in OUG 20/2016 privind salarizarea a personalului TESA, a functionarilor publici din Directiile de Sanatate Publica si a celor din crese si gradinite, reducerea diferentelor salariale intre asistentii medicali absolventi ai scolilor postliceale sanitare si cei cu studii superioare, reducerea diferentelor de salarizare intre spitalele clinice si neclinice si trecerea asistentilor din asistenta sociala pe grila din sistemul neclinic. Sindicalistii atrag atentia ca daca legea nu va fi votata luni in plen in forma agreata in cadrul sedintei comisiilor reunite vor declansa din nou greva generala. stop_coloana

Maririle salariale facute acum nu se sutin
si ne vor lasa fara bani pentru investitii

in contextul majorarilor salariale promise, premierul Dacian Ciolos spune ca ar fi preferat imariri de salarii cu cap” si o crestere durabila a veniturilor.
Premierul a declarat ieri ca impactul bugetar al legilor electorale votate de Parlament in ultimele luni se ridica la 9 milioane de lei, echivalentul a peste 1 la suta din PIB. Prim-ministrul a explicat, intr-un interviu acordat unui cotidian central, ca se va ajunge, prin astfel de masuri, fie la o crestere a deficitului, ceea ce ar fi icatastrofal”, in opinia sa, fie la o reducere a fondurilor alocate investitiilor.
Cat priveste o lege a salarizarii unitare, aceasta nu va mai avea finantare, spune Dacian Ciolos, in conditiile in care imariri procentuale – cum ar fi cele votate in comisiile din Camera Deputatilor luni dupa-amiaza – nu fac decat sa creasca dezechilibrele intre diverse categorii de bugetari.”

Cresterea economica, intre teorie si practica

Pentru a justifica aceste pomeni electorale traduse prin cresteri salariale in diferite domenii de activitate, politicienii invoca din toti rarunchii cresterea economica a Romaniei. Ce-i drept, România a înregistrat in al doilea trimestru al acestui an o creştere economică spectaculoasă, de 6 la suta, aceasta fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene. Ba chiar de trei ori peste media creşterii din statele UE, de 1,8 la suta.
Oricat de frumos suna, trebuie sa tinem cont ca această creştere economică a României este bazată aproape 100 la suta pe consum, mai exact pe cresterea consumului ca urmare a reducerii TVA şi a majorării salariilor, nu pe productie sau investiţii. Iar asta ii determina si pe analistii economici sa o considere nesustenabila, având în vedere că reducerile de taxe şi majorările salariale nu se pot repeta la infinit.
Sa nu uitam ca Romania a mai avut o perioada in care economia iduduia”, dar iboom-ul” nostru economic s-a tradus, in 2008, printr-o criza pe care au simtit-o, cu varf si indesat, majoritatea romanilor. |i in 2008 am avut, in primele trei trimestre ale anului, crestere economica de peste 10 la suta, iar în al patrulea trimestru, când începuse criza, a fost de 4,6 la suta. Cresterea economica de atunci s-a naruit in doar cateva luni, iar sute de mii de romani care s-a intins mai mult decat isi permiteau, in mod real, au simtit gustul amar al datoriilor pe care nu le mai pot plati.