Problemele care ne fac viata hada si rea in Zalau

Orasul Zalau este considerat unul dintre cele mai neatractive orase din Transilvania din punct de vedere al calitatii vietii si al mediului economic. Dintre aspectele care ne fac viata grea zi de zi, amintim aici cateva dintre cele mai apasatoare: lipsa locurilor de parcare; garaje inestetice si insalubre contruite chiar peste tot si care ingreuneaza traficul in spatele blocurilor din oras si chiar in centrul urbei; strazi neasfaltate sau asfaltate partial. Mai avem si Valea Zalaului, care este pentru cei care traiesc in apropierea cursului de apa un „focar de infectie”. Zalaul are minusuri mari si la capitolele spatii verzi, iluminat, transport in comun. 

Consilierii locali din Zalau au adoptat recent, multi dintre ei fara sa stie ce voteaza, Strategia Integrata de Dezvoltare a Zalaului 2016 – 2023 si Strategia de Mobilitate 2016 – 2030. Cele doua strategii ne prezinta un oras ca in filme. Daca proiectele din cele doua planuri ar fi realizate, Zalaului nu i-ar mai lipsi decat Taj Mahal.

In Zalau nu este strada fara denivelari si gropi,
dar ni se pormite ca in sapte ani va fi ca-n palma

Strategia de Dezvoltare a orasului arata ca in urmatorii sapte ani strazile din Zalau vor fi modernizate, largite si prevazute cu alei pietonale si cu piste de biciclete. Strategia arata chiar ca bulevardul, unic in Salaj, va avea mai multe benzi pe sens si va fi modernizat. Pana atunci, insa, strazile din oras sunt numai bune pentru automobilistii cu masini 4×4 amatori de off-road. Nu avem artera fara
denivelari si gropi. Pe bulevard s-au facut reparatii in ultimele luni, nu ne mai rupem masinile, dar suntem departe de ceea ce ar trebui sa fie un bulevard.
Statistic vorbind, daca în 1990 în Zalau erau 74 de kilometri de strazi, din care 54 de kilometri erau modernizati, în 2014 Zalaul avea 159 de kilometri de strazi, din care 97 de kilometri sunt modernizati. Sa privim însa corect lucrurile, chiar daca la prima vedere pare ca Zalaul sta mai bine din punct de vedere al lungimii strazilor. Calculele arata ca în 1990 Zalaul avea modernizate 73 la suta din strazi, iar în 2014 are modernizate doar 61 la suta, cu 12 la suta mai putin. Inregistram asadar un regres.

Din cauza miilor de garaje de tip dugheana nu avem unde parca

Strategia de Dezvoltare a Zalaului prezinta idei despre cum pot fi realizate mai multe parcari prin infiintarea de sensuri unice in oras.
Realitatea din oras arata insa ca lipsa locurilor de parcare este cauzata si de multitudinea de garaje de tip dugheana, mare parte construite ilegal, dar care rezista din deceniile trecute. Un calcul simplu arata ca prin demolarea a o suta de garaje s-ar putea realiza 200 de locuri de parcare, asa cum s-a si intamplat anul trecut in cartierul Porolissum. În municipiu sunt în total 3.428 garaje si copertine. Dintre acestea, 2.363 garaje si copertine sunt amplasate în baza unor autorizatii de construire, pentru care se plateste impozit, iar pentru celelalte exista contracte de închiriere, pentru care se plateste chirie pe terenul aferent. Zalaul are amenajate aproximativ 4.500 de locuri de parcare, din care 2.618 sunt parcari de resedinta si alte 1.900 sunt parcari publice. Numarul de autovehicule trece de 20.000 la nivelul municipiului. Asta înseamna ca patru vehicule se bat pe un loc de parcare. Cine apuca, parcheaza, cine nu, risca amenda.

Avem semafoare si radare unice in lume,
motiv pentru care circulam mai prost ca oriunde

De la vechea administratie orasul am mostenit „semafoare inteligente” si cinci radare fixe pe doi kilometri de bulevard. Proiectul cu finantare europeana al „semafoarelor inteligente” macina nervii soferilor zalauani. Toata lumea a cazut de acord dupa trei ani de la implementare ca vechiul sistem de semaforizare era mult mai bun si ca noile semafoare nu doar ca nu descongestioneaza traficul, ci il si incurca. Proiectul semafoarelor inteligente s-a dovedit un experiment nefericit si pagubos, sistemul fiind unicat, iar zalauanii cobai in suferinta.
Odata cu montarea „semafoarelor inteligente” s-au montat si radarele fixe din oras, venite la pachet in proiectul finantat cu bani europeni, Asadar, pe o distanta de doi kilometri ne pândesc cinci radare. La trei ani de la instalare, inca sunt inofensive. Dar daca radarele ar functiona, ar inregistra in medie 600 de contraventii pe zi, cum a rezultat din probe, dupa instalarea lor.
Zalaul risca insa la ora actuala sa i se ceara înapoi finantarea europeana cu care a fost realizat acest proiect, intrucat nu si-a atins scopul, prin faptul ca radarele au ramas nefunctionale. Valoarea totala a proiectului se ridica la patru milioane de euro. Nici Politia nu a fost de acord cu cinci radare pe doi kilometri de strada, motivand ca asa ceva doar la Zalau exista.

Spatiile verzi nu mai sunt verzi demult

În Zalau, iarba de pe spatiile amenajate drept „spatii verzi” a devenit demult o raritate. Avem in oras multe spatii cenusii, prafuite. Saptiile unde iarba a rezistat mai mult in timp se degradeaza in continuare. Nici „la vedere”, in zona centrala nu sunt intretinute corespunzator, iar gardul viu, unde mai este, este stirb rau. “n cartiere… dezastru.
Numarul de hectare de spatiu verde a scazut considerabil in ultimii 20 de ani. Scaderea cea mai dramatica a fost în perioada 2004 – 2008, iar din 2012 se simte o crestere, dar nesemnificativa.

În Zalau, situatia spatiilor verzi este una hilara. Dupa ce a scazut numarul de hectare cu spatii verzi în perioada 2004 – 2008, s-a ajuns ca între 2008 si 2012 cifra sa ramâna constanta, iar între 2012 si 2014 s-a ajuns la acelasi numar de hectare ca în 2004. În 2004 erau în Zalau 91 de hectare de spatii verzi, în 2008 si 2012 erau 60 de hectare, iar din 2014 avem un numar de 96 de hectare de spatii verzi.

Economia si transportul in comun merg la vale

Zalaul este orasul cu cea mai slaba activitate economica dintre toate orasele resedinta de judet din Regiunea Nord-Vest, conform datelor de la Registrul Comertului publicate în Planul de Dezvoltare Regionala 2014 – 2020 al Ministerului Dezvoltarii Regionale.
În Zalau sunt doar 2.750 de agenti economici, în timp ce Cluj-Napoca, orasul care conduce clasamentul, are cu aproape 18.000 mai multe firme, respectiv 20.161. Zalaul este singurul oras salajean în care populatia este deservita de autobuze. Dar daca în 1990 aveam 57 de autobuze si microbuze, în 2014 mai avem doar 43. Reiese ca un autobuz ar deservi un numar de 1.244 locuitori.

Bulevardul e iluminat, cartierele zac in bezna

Bulevardul Mihai Viteazul este iluminat. Restul orasului sta in bezna, ca si cum cetatenii din cartiere nu platesc taxe si nu voteaza. Cartierul Ortelec este una dintre cele mai periculoase zone din oras din cauza ca becurile sunt defecte si nimeni nu s-a preocupat sa le inlocuiasca. La fel si in zona Astralis. Daca vrei sa treci podul pietonal de fier peste Valea Zalaului spre Simion Barnutiu, noaptea trebuie sa mergi cu pasi de furnica. E o bezna sa o tai cu cutitul. Daca nu esti atent, ratezi intrarea pe pod si cazi in apa.
Primaria Zalau a investit anul trecut peste 25 de mii de lei pentru îmbunatatirea iluminatului public pe mai multe strazi din municipiu. Astfel, pe strada Sfânta Vineri s-au înlocuit stlpii si doua corpuri de iluminat, pe Aleea Ritmului s-au montat 5 stâlpi metalici si 5 corpuri de iluminat, patru stâlpi pe paloul de marmura si Parcul central, cinci corpuri de iluminat s-au montat pe strada Simion Barnutiu, în zona blocului A28, si un stâlp de iluminat ornamental. Lucrarile au fost executate de catre SC Citadin, la finele lunii noiembrie. Ieri, consilieiri locali au aprobat o hotarâre prin care lucrarile de extindere a iluminatului public au fost cuprinse în patrimoniul municipiului.
Tot anul trecut s-a îmbunatatit iluminatul public pe strazile Simion Barnutiu, Dumbrava, Sf. Vineri, Aleea Torentului si Aleea Astrei, unde au fost montate 85 de corpuri de iluminat, cu leduri. Investitia, în valoare de aproximativ 112.000 euro, a fost o sponsorizare catre primaria Zalau din partea Asociatiei pentru promovarea schimburilor culturale cu Taiwan – Rota. Sponsorizarea nu presupune nici o obligatie din partea Primariei. Care mai are mult de lucru pana safaca lumina. Pentru ca e multa bezna in Zalau.