Au trecut 76 de ani de cand Treznea a plans pentru prima data. Pe 9 septembrie s-au implinit exact 76 de ani de cand Treznea a inceput sa-si planga mortii. Cu o barbarie crunta, 86 de sateni au fost masacrati de trupele hortyste doar din motivul ca erau romani. Treznea a mai plans pe 9 septembrie si pentru doctorul Ioan Puscas, fiu al satului, care a decedat anul trecut, si care are tot meritul pentru cinstirea inaintasilor. Doctorul Puscas a fost cel care a pus bazele grandiosului monument al martirilor din Treznea.

Mai marii judetului au cinstit martirii cu ochelarii de soare pe ochi

Manifestarile de comemorare din acest an au avut loc la cimitirul din sat, acolo unde se afla groapa comuna cu 86 de trupuri, de la pruncul de doi ani, pâna la batranul de 80 de ani. Dupa ridicarea paosului de la cimitir, manifestarea s-a mutat în sat, unde se înalta pentru aducerea aminte a martirilor, „Monumentul eroilor martiri din Treznea”. S-a intonat imnul de stat, iar garda de onoare a Batalionului 317 Sprijin Logistic „Voievodul Gelu” a prezentat onorul prefectului Marin Nitu. S-a tinut apoi un moment de reculegere în memoria victimelor din 9 septembrie 1940, dupa care s-au depus jerbe de flori. Au participat numeroase oficialitati, unele cu lacrimi in ochi si cu durere in suflet, altele cu ochelarii pe ochi, venind „doar ca sa dea bine”. Au fost prezenti primarul comunei Treznea, Cristian Oros, prefectul judetului, Marin Nitu, comandantul Batalionului 317 Sprijin Logistic „Voievodul Gelu” Zalau, locotenent colonel, Nicolae Gabreil Oros, seful Inspectoratului de Politie Judetean Salaj, Ovidiu Dosa, deputatul Iuliu Nosa, senatorul Gheorghe Pop, senatorul Vegh Alexandru, managerul Serviciului Judetean de Ambulanta Salaj, Liviu Balint, numerosi consilieri judeteni, deputatul Lucian Bode dar si primarul Zalaului, Ionel Ciunt, venit alaturi de viceprimarul Teodor Balajel.

Evenimentele tragice au ramas ca o rana deschisa pentru satenii din Treznea

 Au trecut 76 de ani de la masacrul din Treznea, de când au fost ucisi cu bestialitate de catre trupele horthyste 86 de locuitori ai satului. Au fost ucisi pur si simplu pentru ca erau români. Treznea comemoreaza în fiecare an tragicele evenimente care au dus la moartea a 86 de sateni. Supravietuitori ai macelului, urmasi ai victimelor horthystilor, locuitori ai comunei si ai satelor din jur si oficialitati se aduna la monumentul din centrul localitatii, ridicat la initiativa doctorului Ioan Puscas, fiu al satului, si a poetului Adrian Paunescu, pentru a aduce un pios omagiu celor care au fost rapusi de gloantele horthystilor. |i astazi, la 76 de ani de la evenimente, locuitorii satului isi aduc aminte cu lacrimi in ochi de macelul cumplit din acea zi. 

Castelul Bay – ruina sumbra a trecutului

Castelul din Treznea ce a apartinut grofului criminal de razboi Bay Ferenc a fost construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Situat chiar în centrul satului Treznea, castelul este legat de familia grofului Bay Ferenc, ce a locuit în el pâna în 1944, an în care, cu doar câteva saptamâni înainte ca frontul celui de-al doilea razboi mondial sa ajunga în zona, a fost parasit. Groful, alaturi de fiul si de sotia lui, de cei doi nepoti, dar si de o parte din animalele pe care le avea la momentul respectiv, s-a retras din fata armatei romane la Curtuiseni, în judetul Bihor, aproape de granita cu Ungaria, în localitatea natala a surorii sale. Dupa venirea comunistilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioada în care a fost cât de cât întretinut. Dupa 1990, însa, castelul a fost abandonat si lasat în voia sortii. Actualmente, desi este inclus pe lista monumentelor istorice, ansamblul arhitectural este o ruina imprejmuita cu gard din sarma ghimpata.
Nici Directia de Cultura si nici Primaria Treznea nu au facut nimic pentru intretinerea cladirii. |i nici nu se doreste, pentru ca satenii il considera un monument al barbariei hortyste, care le aminteste permanent de clipele de groaza prin care au trecut in cel de-al doilea razboi mondial. Groful Bay este considerat un dusman al romanilor. Castelul are în componenta doua corpuri principale, legate între ele de o reproducere a puntii suspinelor din Venetia, unica în România, dar care sunt astazi departe de stralucirea de altadata. Castelul are o structura si o forma legata strict de genealogia familiei ce a locuit în el. Desi atât batrânul Bay Ferenc cât si sotia acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treapta mai sus în ierarhie, fapt pentru care corpul de cladire rezervat lui era mai mare. Corpul de cladire rezervat sotiei nu este doar mai mic, ci a fost legat de cel al sotului printr-o punte a suspinelor ce simbolizeaza înnobilarea prin casatorie a partii feminine a familiei. stop_coloana

Scandal intre Primarie si Directia de Cultura

Doina Cocis, director al Directiei Judetene de Cultura Salaj, l-a amenintat pe 29 iunie pe primarul abia ales al comunei Treznea, Cristian Oros, cu plangere penala pentru ca nu a facut nimic pentru Castelul grofului Bay din localitate. Cu alte cuvinte, Cocis vrea dosar penal pentru Oros, care a preluat conducerea Primariei Treznea de doua zile. Timp ’n care, ’n viziunea sefei de la Cultura, putea face tare multe pentru restaurarea castelului. Nedumerit, noul primar din Treznea a intrebat-o si el pe Doina Cocis ce a facut Directia de Cultura ’n ultimii 20 de ani pentru castel.
Confruntarea buna de pus ’ntr-un film de comedie s-a petrecut sub ochii tuturor sefilor de deconcentrate din judet care au participat la o excursie in Treznea si Jibou, excursie organizata de Directia de Cultura Salaj, care se lauda cu vorba, nu si cu fapta, ca va elabora proiecte marete pentru reabilitarea Castelului Wsselenyi de la Jibou si a Castelului Bay de la Treznea. Proiectele sunt de domeniul SF, iar vizitele fara rost. Pentru ca la Jibou, Castelul Wesselenyi a fost scos la vanzare de catre proprietar la o suma colosala si nu-si permite nimeni sa-l cumpere si sa bage bani ’n el. Ca daca se putea, se facea pana acum ceva. Iar la Treznea, comunitatea se impotriveste restaurarii castelului ’n care a stat groful care a sustinut trupele hothyste care au macelarit ’n al doilea razboi mondial populatia romaneasca din localitate. Chiar prefectul ne-a explicat ca pe numele lui Bay exista o decizie a Tribunalului Militar de condamnare pentru crime de razboi. Adica vorbim de castelul unui criminal de razboi, iar localnicilor nu le este tare drag.

Mergem sa comemoram martirii si ne podidesc lacrimile
cand vedem castelul ruinat al criminalului de razboi

Directoarea Directiei de Cultura Salaj, Doina Cocis, ne-a relatat si ea versiunea poroprie a „discutiei” de la Treznea cu noul primar, pe care am rerdat-o si in editia din 29 iunie. Ne-a spus ca primarul de la Treznea merita „un dus rece”. „Ca poate asa isi va intoarce fata spre castel”. A mai spus ca secretarul comunei stie de mult situatia, dar ca tot timpul invoca faptul ca se loveste de problema banilor si vine cu argumentul ca Primaria Treznea nu are bani pentru a reabilita castelul. |i ne-o tranteste doamna Cocis de ne crucim, spunand ca ne ducem ’n ficere an la 9 septembrie la Treznea sa comemnoram martirii si ne ’ntalnim an de an cu situatia din ce ’n ce mai grava a castelului nereabilitat al criminalului de razboi pe care localnicii nu mai stiu cum sa-l scoata din memorie.
Am mai intrebat-o pe doamna Cocis daca primarii din Nusfalau si Garbou nu merita si ei un dus rece cu plangere penala, pentru ca si acolo este aceeasi situatie. Doina Cocis a schimbat repede subiectul, spunand ca nu a ajuns in excursie si la Garbou sau Nusfalau. Adica n-a ajuns sa le faca dus primarilor.

Sefa Directiei de Cultura Salaj a starnit resentimente
prin presiunile pentru reabilitarea castelului grofului Bay

Directoarea Directiei de Cultura Salaj, Doina Cocis, nu a facut decat sa starneasca resentimentele localnicilor prin presiunile pentru reabilitarea Castelului Bay din Treznea, dupa ce, in iunie, intr-o vizita ’n localitate, l-a amenintat pe primarul Cristian Oros, abia numit atunci in functie de doua zile, cu un dosar penal daca nu se implica in reabilitarea resedintei grofului. Baican Ana Maria, care are acum 67 de ani si locuieste in Treznea la numarul 360, a sesizat redactia Graiul Salajului spunand ca ni se adreseaza ’n numele unui grup de localnici hotarati sa protesteze impotriva deciziei Directiei de Cultura de a reabilita castelul grofului de trista amintire. „Nu o intelegem pe Cocis si vrem sa luam legatura cu dumneaei. De ce nu vrea doamna Cocis sa duca vizitatorii la cimitir, la mausoleu, la monumentul martirilor, sa se ocupe de ele sa fie mai vizibile? Doamna Cocis, vreau sa va spun ca mama mea a fost la un pas de a fi impuscata de ungurii de la castelul Bay care veneau in fiecare seara dupa lapte la noi acasa. Noi locuim chiar langa castel, stim tot ce s-a intamplat acolo. Nu puteti sa ne stergeti amintirile ingrozitoare din acele zile? Doamna Cocis, stiti ca acolo au fost mutilati si omorati 86 de oameni? S-a tras pe strada. Mama mea a iesit sa le dea prajituri, ca era copil si credea ca se poate intelege cu ei, dar ei erau bauti si au tras. Noroc ca s-a aplecat si a fugit. Doamna Cocis, au murit oameni, iar cei care au supravietuit s-au ascuns care pe unde au putut. Glasul nostru nu conteaza? Daca vreti sa reabilitati castelul, va rugam sa veniti sa consultati populatia satului, sa vedeti cati sunt de acord. Sunteti constienta ce amintire trezeste reabilitarea castelului? |titi cat am suferit noi? De ce nu reabilitati altceva?”, ne spune podidita de lacrimi Baican Ana din Treznea.

Post Views: 60