Despre canepa și identitate de neam

Creatorii de costume populare din Salaj și din țara întâmpina mari greutați în procurarea materiei prime pentru minunatele bijuterii țesute în razboi. Am discutat la „Zilele Zalaului” cu câteva femei din Plopiș și din Cizer care s-au prezentat la eveniment cu țesaturi din cânepa, fie ele costume populare, ștergare sau lipdeaua. Ba, pentru a arata tinerilor frumusețea meșteșugului, au adus și un fuior din cânepa, procurat de la Muzeul de arta populara a Ligiei Bode din Iaz. „Noi nu mai cultivam cânepa, pentru ca e foarte greu sa obții autorizație. Costumele pe care le vedeți aici și ștergarele și zadiile sunt facute cu ani în urma, când puteam cultiva cânepa în gradina casei, fara sa te opreasca nimeni”, ne spune femeia suparata ca îi este greu sa pastreze tradiția pentru ca s-a interzis cânepa, pentru ca, vezi Doamne, unii se folosesc de ea sa se drogheze. Prin Legea 143/2000 s-a interzis cultivarea cânepii, pe motiv ca unele soiuri conțin THC (element psihoactiv). Pâna în 1989, România se situa pe primul loc din Europa la cultivarea cânepii și pe locul al treilea în lume. De pilda, în Salaj se cultivau în jur de 8.800 de hectare. Asta nu dadea bine la mai marii de la Bruxelles și au spus Stop! cânepii în România. „Geniile” care ne conduc țara n-au fost în stare sa faca diferența între cânepa și canabis. Statul le-a bagat pe toate în aceeași oala a contrabandei traficului și consumului de droguri. Asta este ca și cum ai interzice oamenilor sa aiba animale de casa pentru ca și câinii și lupii au denumirea științifica „canis lupus”. Pânza din cânepa țesuta la noi era cunoscuta în toata Europa drept „fibra de aur a României”. Daca vorbim de tradiția poporului român, plecam de la cânepa. Costumele populare sunt din cânepa. Când statul a interzis cultivarea plantei, a rupt tradiția poporului român. Iar un popor fara tradiție a un popor mort, cu identitatea pierduta. Și asta ne-o doresc mai marii Europei.