Confruntarile armate din Zalau de dupa Primul Razboi Mondial

Luna aceasta se marcheaza la Zalau o suta de ani de la Primul Razboi Mondial (1914 – 1918). Am reusit sa aflam câteva date-reper despre orasul Zalau din vremea razboiului. 

Mentionam si ca în 1913, cu numai un an înainte de începerea razboiului, Zalaul a avut de suferi dupa ce a fost inundat si au fost distruse 130 de locuinte, numeroase cladiri publice, drumuri, costurile doar pentru refacerea drumurilor fiind de 80.000 de coroane. Primaria a cerut la finele anului 1913 un împrumut de la Guvernul Ungariei de 500.000 de coroane.
Date importante legate de razboi sunt consemnate abia în anul 1918. Pe 12 noiembrie 1918 se formeaza la Zalau Consiliul National Român Salaj. Pe 15 noiembrie 1918 se formeaza si Garda Nationala Româna.
Pe 1 decembrie 1918, când marea masa a românilor din Zalau erau plecati la Alba Iulia pentru a sarbatori unirea cu patria mama, cetateni unguri, cu o barbarie crunta, au atacat mai multi români fruntasi din Zalau. În mod barbar, ungurii le-au spart românilor geamurile de la case, i-au batut; în momentele grele din Zalau, mai multi fruntasi români au fugit din oras. Tot în acelasi timp, soldatii Armatei Române de la Zalau au fost trimisi sa restaureze ordinea în satele Buciumi, Treznea si Agrij, unde ungurii aveau un comportament barbar si crud fata de populatia româna care sarbatorea unirea cu Patria Mama. La Zalau, dupa 1 decembrie 1918 mai este adusa înca o unitate militara. S-au înregistrat apoi numeroase atacuri barbare ale ungurilor asupra românilor, reprimate însa de curajoasa Armata Româna, care a stabilit ordinea în oras. Regimentul Infanterie Suceava ajunge si el la Zalau pentru a asigura ordinea în rândul ungurilor care nu acceptau unirea votata si proclamata de toti românii la Alba Iulia. Pe 11 ianuarie 1919, comandantul trupelor barbare unguresti stabilite la Zalau a adresat un ultimatum trupelor române cae veneau din Jibou spre Zalau pentru a asigura ordinea în orasul stop_coloana de la poalele Mesesului. La Jibou s-au prezentat parlamentarii de Zalau care au cerut un ragaz de zece zile pentru retragerea trupelor românesti dincolo de linia demarcationala stabilita ca granita între Ungaria si România Mare. Ungurii nu au tinut cont, iar la Criseni trupele maghiare au atacat trenul cu trupe românesti care venea de la Jibou. S-au înregistrat sase morti, trei raniti si sapte disparuti – toti soldati români care veneau la Zalau pentru a elibera orasul de sub dominatia barbara si cruda a ungurilor. Trupele românesti au înaintat însa si au ocupat Zalaul în februarie 1919. Au strâns de la civilii unguri nu mai putin de 207 arme de razboi, 257 arme de vânatoare, 60 revolvere, 101 sabii, 59 de pistoale, 132 baionete, 10 grenade. Pe 23 februarie, Zalaul este reocupat însa de unguri, care au reînarmat populatia civila. Zalaul devine în scurt timp centru de alimentare pentru armata ungureasca ce se retragea din Transilvania spre Ungaria. Pe 4 martie 1919, armata româna, vazând ca nu exista alta cale, a bombardat orasul Zalau cu artileria. Orasul este ocupat de o garnizoana de voluntari români, fosti alpini, care au luptat în Italia. Din acestia se formeaza apoi Batalionul 17 Vânatori de Munte, care stationeaza la Zalau. Valeriu Vlaicu este numit capitanul orasului, iar Iulian Domsa devine primul primar român al Zalaului. Ungurii din Zalau, printre care numerosi functionari ai prefecturii si primariei, de frica, au fugit alaturi de trupele unguresti peste granita. În noiembrie 1919 se instaureaza pace în Zalaul condus de români. Au loc la Zalau primele alegeri libere.