Istoria castelului Beldy din Jibou si a conacului Bay din Treznea

Cosiliul Judetean Salaj a cumparat castelul Beldy cu aproape un milion de lei

Castelul Beldy este o constructie impunatoare de tip conac din orasul Jibou. Castelul este înscris pe lista monumentelor istorice din judetul Salaj, elaborata de Ministerul Culturii si Patrimoniului National din România în anul 2010. Dateaza de la începutul secolului XX. Se afla într-o padure de stejari, la aproape trei kilometri de centrul orasului Jibou. Castelul a fost construit în preajma anului 1903 de familia Beldy pentru baiatul lor, groful Beldy Kalman, atunci când acesta s-a casatorit cu Palma, fata grofului Wesselenyi Bela. Castelul are 1.110 metri patrati si a fost dotat cu teren de tenis, hipodrom si un parc frumos amenajat. Proprietarii castelului au trait în el pâna la nationalizarea din 1948. Castelul a fost la început transformat în spital, apoi în azil de batrâni. Acum în cladire functioneaza un spital de neuropsihiatrie. Cu toate ca mare parte a mobilierului a disparut, cladirea a fost pastrata într-o stare buna. S-a pastrat inclusiv si mobilierul bibliotecii, lipsesc doar oglinzile si sticlele vitrinelor. Dupa evenimentele din 1989, mostenitorii au reintrat în posesia castelului si a terenului de cinci hectare care îl înconjoara. Pentru a asigura functionarea în continuare a spitalului de neuropsihiatrie si pentru a nu plati lunar chiria ceruta de urmasi, Consiliul Judetean a cumparat castelul, devenind astfel proprietarul acestuia. Pretul platit de judet pentru intrarea în posesia imobilului este de 915.154 lei. Castelul Beldy este ocupat de ani buni de Centrul de Integrare prin Terapie Ocupationala Jibou, aflat în subordinea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Salaj.
În ianuarie 2009, Castelul Beldy a fost retrocedat proprietarului de drept, Vasile Beldy. În 2008, conducerea judetului hotara închiderea CITO Jibou, urmând a se gasi solutii pentru mutarea celor 56 de bolnavi neuropsihici institutionalizati acolo. Dupa retrocedare, DGASPC Salaj platea chirie proprietarului pentru spatiile ocupate. Consiliul Judetean a decis ca e mai bine sa cumpere imobilul, în conditiile în care chiria lunara s-a ridicat la 18.729 lei. A fost asadar achizitionat, bineînteles, cu acordul proprietarului Vasile Beldy si al sotiei sale. Acum Consiliul Judetean are planuri de a amenaja castelul si de a îl include într-un circuit turistic. stop_coloana

Castelul Bay din Treznea, monumentul barbariei hortyste
Castelul din Treznea ce a apartinut grofului criminal de razboi Bay Ferenc a fost construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Situat chiar în centrul satului Treznea, castelul este legat de familia grofului Bay Ferenc, ce a locuit în el pâna în 1944, an în care, cu doar câteva saptamâni înainte ca frontul celui de-al doilea razboi mondial sa ajunga în zona, a fost parasit. Groful, alaturi de fiul si de sotia lui, de cei doi nepoti, dar si de o parte din animalele pe care le avea la momentul respectiv, s-a retras din fata armatei române la Curtuiseni, în judetul Bihor, aproape de granita cu Ungaria, în localitatea natala a surorii sale. Dupa venirea comunistilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioada în care a fost cât de cât întretinut. Dupa 1990, însa, castelul a fost abandonat si lasat în voia sortii. Actualmente, desi este inclus pe lista monumentelor istorice, ansamblul arhitectural este o ruina. Nici Directia de Cultura si nici Primaria Treznea nu au facut nimic pentru întretinerea cladirii. Si nici nu se doreste, pentru ca satenii îl considera un monument al barbariei hortyste, care le aminteste permanent de clipele de groaza prin care au trecut în cel de-al doilea razboi mondial. Groful Bay este considerat un dusman al românilor. Castelul are în componenta doua corpuri principale, legate între ele de o reproducere a puntii suspinelor din Venetia, unica în România, dar care sunt astazi departe de stralucirea de altadata. Castelul are o structura si o forma legata strict de genealogia familiei ce a locuit în el. Desi atât batrânul Bay Ferenc cât si sotia acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treapta mai sus în ierarhie, fapt pentru care corpul de cladire rezervat lui era mai mare. Corpul de cladire rezervat sotiei nu este doar mai mic, ci a fost legat de cel al sotului printr-o punte a suspinelor ce simbolizeaza înnobilarea prin casatorie a partii feminine a familiei.