decembrie 5, 2025

Ziua Imnului a fost sarbatorita la Zalau

imagine-articol38_51561

Batalionul 317 Sprijin Logistic ”Voievodul Gelu” a defilat în fața a peste o suta de zalauani


Ziua Imnului Național a fost sarbatorita, ca în fiecare an începând din 1998, pe data de 29 iulie. La Zalau, pe platoul de marmura din fața Prefecturii s-au adunat în jur de o suta de persoane pentru a aduce cinstire Imnului Național al României. Și-au facut prezența șefi de instituții, oameni politici, veterani de razboi și militari în rezerva. Prefectul județului, Marin Nițu a primit onorul militar de la garda de onoare a Batalionului 317 Sprijin Logistic Voievodul Gelu Zalau. Fanfara „Promenada” dirijata de Lucian Pop a intonat Imnul de Stat „Deșteapta-te, române”, dupa care prefectul Marin Nițu a vorbit despre importanța zilei de 29 iulie, despre simbolul imnului, despre cinstea care se cuvine sa o aduca fiecare cetațean român atunci când se intoneaza imnul. Danuț Pop, directorul Arhivelor Statului – filiala Salaj, a vorbit despre istoria imnului și evoluția lui prin timp. Denisa Petruș, referent la Centrul de Cultura și Arta al Județului Salaj, a recitat poezia „Doina”, de Mihai Eminescu. A urmat apoi defilarea trupelor de la Ministerului Apararii Naționale, jandarmi din cadrul Ministerului de Interne, lucratori ai Inspectoratului pentru Situații de Urgența. În aplauzele celor prezenți pe platou, fanfara „Promenada” s-a retras pe muzica lui Temistocle Popa „Trecea fanfara militara”.

„Deșteapta-te, române” este simbol al Revoluției Române de la 1848 și a fost interzis de toate regimurile totalitare

Pe 29 iulie 1848, „Deșteapta-te, române!” a fost cântat pentru prima data în Parcul Zavoi din Râmnicu Vâlcea. Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumatate de secol, „Deșteapta-te, române!” a fost ales, stop_coloana imediat dupa Revoluția din Decembrie 1989, imnul național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991.
Ziua de 29 iulie a fost desemnata, în 1998, Ziua Imnului Național al României – „Deșteapta-te, române!”, simbol al unitații Revoluției Române de la 1848.
În varianta prescurtata imnul conține patru strofe, selectate din cele 11 strofe ale poeziei „Un rasunet”.
Versurile imnului național actual al României aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 – 1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revoluției de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796 – 1854), cunoscut poet și culegator de folclor.Poemul ÎUn rasunet” al lui Andrei Muresanu, scris în vremea Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann și cântat pentru prima data pe 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea.
Ideea unui imn național s-a nascut înca din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivitațile oficiale unde aparea domnitorul țarii. În anul 1881, cu prilejul încoronarii regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul pentru „Imnul regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima data în România în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I.
Imnul regal a fost înlocuit în 1948 de „Zdrobite catușe”, apoi de „Te slavim, Românie!” și de imnul impus de regimul comunist „Trei culori”.
Imnul de stat al României, „Deșteapta-te, române”, este alcatuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpreteaza strofele 1, 2, 4 și 11.