Numarul firmelor falimentare este in creștere

Datele analiștilor de la KeysFin, prelucrate pe baza informațiilor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului, arata ca anul trecut se aflau în procedura de faliment 7.446 de firme, în creștere cu peste 2.000 de firme fața de anul 2014, când erau âîn faliment 5.434 de firme. 

Din cele 7.446 de firme, doar 48 erau din Salaj. Asta înseamna ca din cele 4.644 de firme câte sunt în Salaj, unu la suta au falimentat anul trecut.
Cele mai multe societați comerciale aflate în procedura de faliment erau în sectorul construcțiilor (9 la suta), urmate de cele din comerțul cu alimente, bauturi și tutun (5 la suta) și transporturi (4 la suta). Comerțul cu material lemnos, restaurantele și comerțul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.
Statistica KeysFin arata ca cele mai multe firme care au ajuns în situație de faliment în 2015 au fost în București (1.402), un numar dublu fața de anul precedent (699). În topul județelor cu societați comerciale aflate în faliment, pe locurile urmatoare se afla Maramureș (428), Timiș (295), Brașov (294), Iași (288), Mureș (286), Constanța (260) și Argeș (252). La polul opus s-au situat județele Vaslui (38), Caraș Severin (44), Ialomița (44), Salaj (48), Calarași (50).”Cele mai multe falimente sunt în București pentru ca și numarul firmelor este mai mare. stop_coloana De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât și riscurile de insolvențe și falimente sunt mai mari. Situația din Vaslui, Caraș Severin și Ialomița nu înseamna ca în aceste zone este un vad economic excelent, ci ca afacerile sunt mai puține decât în alte locuri”, au explicat analiștii KeysFin.Statistica arata, pe de alta parte, ca exista județe în care numarul procedurilor de faliment a crescut spectaculos fața de 2014. „În Arad avem înregistrate 124 de faliment fața de 75 în 2014, în Braila sunt 127 fața de numai 43 cu un an înainte, iar în Cluj avem un numar dublu de proceduri de faliment (216).
Situația generala arata ca numarul falimentelor s-a accentuat în 2015, semn ca evoluția macroeconomica a României nu se traduce, neaparat, într-o bunastare pentru întregul spectrul de business, cum nici toți românii nu percep creșterea economica la același nivel”, au mai spus analiștii KeysFin.