Consiliul Județean Salaj ne spune în Strategia de Dezvoltare a județului cum vede instituția condusa de Tiberiu Marc starea drumurilor din județ. 

Județul Salaj este strabatut de rețeaua rutiera care cuprinde legaturile Cluj-Napoca – Zalau – Oradea (granița cu Ungaria), care se suprapune peste traseul prevazut pentru Autostrada Transilvania, respectiv Zalau – Satu-Mare – Halmeu (granița cu Ucraina).
“Chiar daca pe teritoriul județului nu exista drumuri rapide – autostrazi sau drumuri expres – traseele sus-menționate sunt și în prezent coridoare importante de transport. În prezent, se afla în derulare lucrari de construcție a tronsoanelor din Autostrada Transilvania de pe teritoriul județelor Bihor (Borș – Suplacu de Barcau) și Cluj (Gilau – Mihaiești). Tronsonul din județul Salaj, lung de circa 80 km, care cuprinde și un tunel pe sub Munții Meseșului, nu a fost înca demarat, din cauza lipsei documentațiilor tehnico-economice și a lipsei fondurilor de la bugetul de stat. Acesta va avea cel puțin 3 puncte de acces, la Nușfalau, Zalau și Zimbor”, spune Consiliul Județean Salaj.

Drumurile naționale sunt bune, șoselele de centura sunt lipsa

Consiliul Județean Salaj ne spune ca rețeaua de drumuri din județul Salaj avea, la nivelul anului 2014, o lungime totala de 1.791
de kilometri, cu 12 la suta mai mare fața de 2007, ceea ce înseamna ca avem în 2014 cu 200 de kilometri mai mult decât în umra cu șapte ani, adica rețeaua de drumuri din județ s-a îmbogațit în medie cu aproape 30 de kilometri în fiecare an. Salajul cuprinde 13,9 la suta din totalul rețelei rutiere existente la nivelul regiunii Nord-Vest.
Din total, drumurile naționale reprezinta 286 de kilometri.
“Circa 80 la suta dintre drumurile naționale din județ se afla într-o stare tehnica corespunzatoare, cele mai importante dintre acestea (DN 1F, DN 1C și DN 1H) facând obiectul unor lucrari ample de reabilitare în perioada 1998 – 2014”, spune Consiliul Județean.
“Una dintre problemele majore cu care se confrunta județul este lipsa șoselelor de centura. În prezent, doar orașul Jibou dispune de o centura recent finalizata cu fonduri europene, în timp ce centura Zalaului, realizata cu fonduri PHARE și inaugurata în 2010, leaga doar DN 1F de DJ 191C (10 km), astfel încât traficul greu înca tranziteaza zona rezidențiala a orașului, cu efecte negative asupra sanatații locuitorilor, poluarii aerului și poluarii fonice, degradarii cladirilor. Proiectul de închidere a variantei de ocolire, pe traseul Valea Miții – Aghireș – Meseș, deși cuprins în Master Planul General de Transport al României, este tergiversat de o serie de probleme legate de proprietatea terenurilor”, subliniaza Consiliul Județean Salaj.

 Aproape 20 la suta din drumurile județene nu te îmbie sa intri cu mașina pe ele

Rețeaua de drumuri județene masura, la nivelul anului 2014,
632 de kilometri, respectiv 12 la suta din totalul rețelei existente la nivelul regiunii Nord-Vest.
Dintre drumurile județene sunt drumuri care au îmbracaminți bituminoase: 80 de kilometri (12,7 la suta din total); îmbracaminți rutiere ușoare: 433 de kilometri (68,4 la suta).
Sunt însa și drumuri pietruite: 116 kilometri (18,4 la suta), dar și drumuri de pamânt: 3 km (0,5 la suta).
Spre comparație, drumurile pietruite și de pamânt reprezinta 26,1 la suta din lungimea totala a traseelor județene de la nivelul regiunii Nord-Vest și 26,3 la suta din cele existente la nivel național. Fața de anul 2007, lungimea drumurilor pietruite și de pamânt din județ a scazut cu 40 la suta, ca urmare a lucrarilor de reabilitare și modernizare derulate cu fonduri europene, de la bugetul de stat și de la bugetul Consiliului Județean. Drumurile județene DJ 108G și DJ 108A au fost reabilitate și modernizate de catre CJ Salaj cu fonduri POR.

Peste 600 de kilometri de drumuri de care e bine sa te ferești daca nu-i musai sa treci pe acolo

Consiliul Județean ne spune ca, din perspectiva starii de viabilitate a drumurilor județene din Salaj, se observa faptul ca zonele cele mai deficitare sunt cele din vestul, estul și sudul județului, la granița cu Bihor și Cluj.
Drumurile cu starea cea mai proasta sunt DJ 109P (Halmașd – Ip – Camar – limita jud. Satu Mare), DJ 191D (Nușfalau – Boghiș – Valcau de Jos – Sâg – Tusa – limita jud. Cluj), DJ 108A (limita jud. Cluj – Bogdana), DJ 108N (limita jud. Cluj – Mesteacanu, Cuzaplac – Petrindu – limita jud. Cluj), DJ 191C (Nușfalau – Huseni), DJ 108E (Cheud – limita jud. Maramureș), DJ 109E (Lozna – Rus – Dobrocina – limita jud. Cluj), DJ 108S (Cernuc – Zalha). stop_coloana
Drumurile comunale din județ aveau, la finele anului 2014, o lungime totala de 873 de kilometri. Din acestea, sunt drumuri cu îmbracaminți bituminoase: 19 kilometri (2,2 la suta din total); cu îmbracaminți rutiere ușoare: 247 de kilometri (28,3 la suta). Dar aproape jumatate din drumuri sunt pietruite. Drumurile pietruite din Salaj au o lungime de 360 km (41,2 la suta); iar cele de pamânt însumeaza 247 de kilometri (28,3 la suta). 

Aglomerație mare pe drumurile naționale care duc la Zalau

Consiliul Județean Salaj arata ca din perspectiva valorilor medii zilnice de trafic de pe drumurile naționale din județ, datele aferente recensamântului de trafic din 2010 indica faptul ca cele mai aglomerate tronsoane sunt cele din jurul municipiului Zalau, atât de pe DN 1F (Meseș – Hereclean), cât și pe DN 1H (Șimleu Silvaniei – Zalau), cu 5.000 -10.000 vehicule pe zi.
Celelalte tronsoane înregistreaza valori medii zilnice de 2.000 – 5.000 de vehicule (DN 1H Zalau – Jibou – Tihau), DN 1F (Hereclean – Supur, Sânmihaiu Almașului – Zalau, Zimbor – Sâncraiu Almașului), DN 19B (Porț – Nușfalau), DN 1C (Rastoci – Capâlna), DN 1G (Sânmihaiu Almașului -Tihau).
Valorile de trafic cele mai reduse se înregistreaza pe DN 1G (Huedin – Zimbor) și pe DN 1H (Halmașd – Nușfalau), cu mai puțin de 2.000 de vehicule pe zi. 

 În Salaj sunt 70.000 de vehicule, aproape toate fiind vechituri

Toate aceste probleme sunt agravate de creșterea continua a parcului auto. Astfel, în anul 2014, în județul Salaj erau înmatriculate (ca stoc) 53.100 de autoturisme, 500 de autobuze și microbuze, 900 de mopede și motociclete, 8.300 de vehicule de marfa, 4.900 de remorci, 600 de tractoare și vehicule speciale.
Creșterea parcului auto fața de anul 2007 este de 48 la suta.
Dintre cele peste 4.100 de autoturisme nou înmatriculate în județ în anul 2014, 97 la suta erau second-hand, ceea ce agraveaza problemele legate de vechimea parcului auto și poluare”, spune Consiliul Județean Salaj.

Neajunsuri importante

Consiliul Județean a ajuns la concluzia ca “la nivelul județului
exista localitați mai puțin accesibile, izolate fața de coridoarele de transport, care au cunoscut în timp un declin socio-economic accentuat”.
“În alta ordine de idei, densitatea ridicata a rețelei de drumuri implica nu doar beneficii legate de accesibilitate, ci și costuri ridicate cu reabilitarea, modernizarea și întreținerea acesteia de catre autoritațile locale. Alte probleme cu care se confrunta rețeaua rutiera din județ sunt legate de lipsa traseelor alternative pentru vehicule agricole, cu tracțiune animala sau biciclete, care sporesc riscul de accidente, existența unor trasee sinuoase, cu curbe periculoase (de ex. Meseș, Magura Priei), înnoroirile frecvente, apariția denivelarilor și gropilor, alunecarile de teren și tasarile în corpul drumurilor – toate acestea afectând mobilitatea din interiorul județului.

Și din nou promisiuni

Consiliul Județean Salaj ne spune ca Master Planul General de Transport al României prevede, pentru intervalul 2014 – 2020, investiții majore (cu o valoare estimata de peste 500 de milioane de euro) pentru infrastructura rutiera a județului Salaj, respectiv construcția tronsonului Mihaiești – Suplacu de Barcau din Autostrada Transilvania, care va asigura legatura rapida cu principalul centru urban polarizator din zona (Cluj – Napoca), cu cel de-al doilea pol urban din regiune (Oradea) și cu granița de vest a României, inclusiv tunelul pe sub Munții Meseș și nodurile de acces, respectiv completarea șoselei de centura a municipiului Zalau.
Pentru orizontul 2030 sunt prevazute alte doua investiții. Una este construcția drumului expres Cluj-Napoca – Dej – Rastoci – Baia Mare – Satu Mare – Petea/Halmeu, iar cealalta reabilitarea drumului TransRegio Zalau – Satu Mare (E81). Sa nu uitam ca vorbim de planuri pentru un orizont îndepartat.

Post Views: 54