În Strategia de Dezvoltare a Județului Salaj, Consiliul Județean Salaj a realizat o radiografie a bugetelor comunelor din județ, din care reiese potențialul slab al Salajului de a a-și asigura bani din venituri proprii și de a atrage bani din fonduri europene.

Documentul arata ca în anul 2014 Unitațile Administrativ Teritoriale din județul Salaj (Consiliul Județean și 61 de primarii) au dispus de un buget total de 664 de milioane de lei. Din acest total, 24,2 la suta i-a revenit Consiliului Județean Salaj (160,6 milioane de lei), 21,5 la suta municipiului Zalau (142,5 milioane de lei), 9 la suta celorlalte trei orașe (Șimlu Silvaniei, Jibou și Cehu Silvaniei – 59,8 milioane de lei), iar restul de 45,3 la suta a revenit celor 57 de comune ale județului (301,3 milioane de lei).
Fața de anul 2007, se constata o creștere în termeni nominali a bugetului cu 63 la suta în lei și cu 22 la suta în Euro. Ca și structura, în 2014 fața de 2007, a crescut ușor ponderea bugetului alocat Consiliului Județean Salaj și a celui alocat comunelor, în defavoarea orașelor. Se remarca faptul ca în aceasta perioada de șapte ani bugetul comunei Dobrin a scazut în termeni nominali în lei, al comunelor Crișeni, Mirșid, Sâg, Maeriște și Benesat a ramas aproximativ același, iar în cazul altor primarii bugetele au crescut și de trei-patru ori (Zimbor, Letca, Banișor, Camar, Carastelec, Dragu, Fildu de Jos, Gâlgau, Marca), în principal ca urmare a atragerii de fonduri externe.

30 la suta din banii salajeni sunt subvenții și bani primiți de la Uniunea Europeana

În 2014, analizând veniturile pe surse, se observa ca 28,3 la suta din bani erau asigurați din venituri proprii, 40,7 la suta din cote defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate, pentru energie termica, pentru drumuri, pentru echilibrarea bugetelor locale sau pentru dezvoltarea infrastructurii sportive, 16,4 la suta din subvenții, 13,3 la suta din sume primite de la UE și 1,3 la suta din alte venituri.
Fața de anul 2007, se remarca creșterea ponderii veniturilor proprii, a celor din fonduri europene și scaderea contribuției sumelor defalcate din TVA și a subvențiilor.

Cele mai mari cheltuieli ale județului sunt cu personalul din administrație

Cheltuielile totale ale UAT-urilor din județul Salaj s-au ridicat, în 2014, la 645,2 milioane de lei. Excedentul bugetar a fost în 2014 de 19 milioane de lei. Pe titluri de cheltuieli, cele mai mari sume au fost alocate plații personalului (34,3 la suta), proiectelor cu finanțare europeana (19,4 la suta), bunurilor și serviciilor (15,8 la suta) și cheltuielilor de capital (14,4 la suta). Fața de 2007, se constata o creștere nominala la toate titlurile de cheltuieli.
Analiza cheltuielilor pe parți și capitole în 2014 indica o pondere mai ridicata a cheltuielilor cu învațamântul (28,6 la suta), transporturile (16,1 la suta), asigurarile și asistența sociala (15,4 la suta) și cu protecția mediului (9,1 la suta).

Se investește mai mult în cultura, religie și protecția mediului; am lasat balta învațamântul, nivelul de trai și siguranța

Mai aflam din documentul Consiliului Județean ca, fața de anul 2007, în 2014 se constata o creștere a ponderii cheltuielilor pentru cultura, recreere și religie, sanatate, transporturi, protecția mediului, în defavoarea celor pentru învațamânt, asigurari și asistența sociala, locuințe, servicii și dezvoltare publica și servicii publice generale, aparare, ordine publica, siguranța.
“UAT-urile care au dispus de cele mai mari bugete în 2014, au fost cele care fie au realizat venituri proprii importante (Zalau, Șimleu Silvaniei, Jibou, Crasna, Cehu Silvaniei, Sarmașag, Nușfalau, Hereclean, Pericei), fie au atras fonduri europene (Gâlgau, Marca, Dragu, Letca, Balan, Chieșd, Meseșenii de Jos, Hida, Napradea) și/sau subvenții substanțiale stop_coloana (Someș-Odorhei, Vârșolț, Bocșa). Totuși, exceptând centrele urbane, acest clasament variaza substanțial de la un an la altul, funcție de veniturile atrase din alte surse decât cele proprii”, se arata în document.

Doar Zalau și Crișeni reușesc sa-și asigure aproape jumatate din buget din venituri proprii

Municipiul Zalau a atras peste 21,5 la suta din veniturile de la nivel județean și a realizat 40 la suta din buget din veniturile proprii. Iar sumele primite de la UE în 2014 au reprezentat 7,2 la suta din totalul pe județ.
Singurele UAT-uri în care ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor de la bugetul local au fost aproximativ jumatate sau peste au fost Zalau și Crișeni, restul asigurându-și cheltuielile curente și investițiile cu precadere din alte surse.
Comunele cu cele mai mici bugete (sub 2 milioane de lei) au fost: Sânmihaiu Almașului, Lozna și Zalha, ultimele doua cu mai puțin de 500.000 lei din venituri proprii. Acestea sunt dependente de transferurile de la nivelurile teritoriale superioare și au resurse extrem de limitate pentru realizarea de investiții, întâmpinând probleme chiar și cu asigurarea cheltuielilor curente.

Consiliul Județean n-a reușit sa atraga nici un leu din fondurile europene în 2009

În 2014, Consiliul Județean Salaj a avut un buget care a reprezentat 18,2 la suta din cel județean, cu 24 la suta din venituri proprii și 22 la suta din sumele atrase de la UE în județ. În ceea ce privește sumele atrase de la UE, se remarca faptul ca cele mai mari sume au fost atrase în 2011 (100,3 milioane de lei) și cele mai mici în 2009 (0 lei). 2009 a fost primul an în care au fost reflectate în statistici cheltuielile cu proiecte finanțate din fonduri externe.
Daca luam în considerare sumele cheltuite în perioada 2009 – 2014 de UAT-urile din județ cu proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, remarcam ca cele mai mari cheltuieli de acest tip au fost: Zalau (44,9 milioane de lei), Horoatu Crasnei (17,1 milioane de lei), Crasna (15,8 milioane de lei), Benesat (15,1 milioane de lei), Vârșolț (14,2 milioane de lei), Bocșa (14 milioane de lei), Meseșenii de Jos (13,5 milioane de lei), Balan (13,2 milioane de lei), Pericei (11,9 milioane de lei), Hereclean (11,6 milioane de lei) și Banișor (10,4 milioane de lei).
“Aceste finanțari nerambursabile, în ciuda unor dificultați de implementare a proiectelor în cauza, au reprezentat un beneficiu important pentru respectivele comunitați, în condițiile în care bugetele proprii și transferurile de la bugetul de stat și județean nu puteau asigura realizarea respectivelor investiții”, se arata în document.

Primarii salajene care n-au vazut nici un chior din fonduri europene

Consiliul Județean spune ca în județ exista și UAT-uri care nu au cheltuit sume cu proiecte europene, precum: Cehu Silvaniei, Babeni, Bobota, Cristolț, Crișeni, Halmașd, Rus, Sânmihaiu Almașului, Someș-Odorhei, Surduc, Sarmașag, Treznea, Zalha.
Cauzele acestei stari de fapt sunt multiple: imposibilitatea acoperirii cheltuielilor cu pregatirea și implementarea proiectelor, inclusiv cu cofinanțarea lucrarilor, lipsa personalului de specialitate, dezinteresul autoritaților locale, respingerea sau trecerea pe lista de rezerva a unor proiecte depuse, se arata în documentul Consiliului Județean.

Post Views: 53